În ziua solstițiului de vară din anul 2023, în emisfera nordică, se înregistrează o longitudine astronomică a Soarelui de 90°, ceea ce înseamnă că acesta se ridică la cea mai înaltă poziție față de Ecuator deasupra orizontului. Acest moment semnifică începutul verii astronomice, perioada în care durata zilei atinge maximul său.

Termenul solstiţiu este de originine latină, solstitium, adica "Soarele stă" şi semnifică faptul că la această dată are loc schimbarea gradientului mişcarii Soarelui în raport cu declinaţiile sale.

Durata zilei va avea cea mai mare valoare din an, respectiv 15 ore şi 32 de minute, iar noaptea, de numai 8 ore şi 28 de minute.

După momentul solstiţiului de vară, durata zilei va începe sa scadă, iar a nopții să crească, timp de 6 luni, până la 21 decembrie, momentul solstiţiului de iarnă. Evident, în emisfera sudică a Pământului fenomenul se derulează în sens invers.

În România, la 24 iunie, la 3 zile după solstiţiu, în calendarul popular este sărbătoarea Sânzienelor, sau Drăgaica, singura sărbătoare păgână admisă şi în calendarul creştin-ortodox.

Sânzienele plutesc în aer sau umblă pe pământ, cântă şi dansează, împart rod holdelor, vindecă pe cei bolnavi şi apară culturile de grindină.

Sărbătoarea e celebrată din vechime şi marcheză şi începutul verii, fiind numită şi Cap de vară. Aceasta figurează şi în calendarul ortodox.

Pe lânga aspectul economic, Ziua mondială a Soarelui are semnificații astronomice, căci data de 21 iunie coincide cu cea mai lungă zi din an, ziua solstițiului de vară, ce marchează începutul verii astronomice.