”Noua conductă ar permite Serbiei să fie alimentată cu ţiţei rusesc mai ieftin din Urali, prin conectarea la conducta Druzbha (Prietenia), anunţă purtătorul de cuvânt al Orbàn, Zoltan Kovacs, explicând: ”În prezent, aprovizionarea cu petrol a ţării se face în mare parte prin intermediul unei conducte care trece prin Croaţia, dar este puţin probabil ca acest lucru să mai fie posibil în viitor, din cauza sancţiunilor care au fost adoptate”, citează Rador. 

Încă o dată, Ungaria, care a obţinut de la Bruxelles o excepţie de la embargoul petrolier al UE şi a semnat noi contracte cu Moscova, şi Serbia, care, deşi este ţară candidată, refuză să adopte sancţiunile UE, sunt contrare deciziilor Uniunii Europene. Luni, Viktor Orbán s-a întâlnit la Berlin cu cancelarul german Olaf Scholz. La sfârşitul lunii decembrie, embargoul european asupra petrolului rusesc va intra treptat în vigoare.

Ţiţeiul este principala sursă de venituri pentru Moscova, care exportă o mare parte din petrolul pe care îl produce, încasând în jur de 190 de miliarde de euro, de aproape 4 ori veniturile garantate de exporturile de gaze. 

Rolul lui Erdogan în negocierile cu Serbia

Preşedintele Kosovo, Vjosa Osmani, a declarat că are convingerea că preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan poate avea un rol important în a-l convinge pe preşedintele Serbiei, Aleksandar Vučić, că singura cale prin care se poate ajunge la o pace şi stabilitate durabilă în Balcanii de Vest este ca Serbia să recunoască independenţa Kosovo.

”Jumătăţile de măsură sunt pentru moment, dar trebuie să acţionăm pentru a ajunge la recunoaşterea reciprocă şi am convingerea că rolul lui Ergodan este important” - a declarat Osmani pentru un post de televiziune din Turcia.

Referindu-se la dialogul Belgrad-Pristina, mediat de Uniunea Europeană, Osmani a declarat că Pristina respectă tot ceea ce s-a semnat, dar nu şi Belgradul. ”Din nefericire, Serbia continuă să semneze, dar nu aplică” - a declarat Osmani, constatând că Ergodan poate să influenţeze Serbia să respecte acordurile. Osmani a reiterat acuzaţiile la adresa Belgradului, afirmând că Belgradul provoacă tensiuni, pentru că "doreşte anexarea Kosovo".

"Este o situaţie clară, o parte este agresor, iar cealaltă parte este victimă. În acest caz noi suntem cei supuşi atacurilor permanente ale Serbiei, care are pretenţii teritoriale asupra Kosovo şi pentru aceasta recurge la strategia lui Putin" - a declarat Osmani. "Kosovo a investit mult în capacităţile sale de apărare şi libertatea noastră dobândită atât de greu nu este ceva la care suntem pregătiţi să renunţăm uşor" - a mai spus Osmani.

Premierul Kosovo, Albin Kurti, şi-a exprimat optimismul în legătură cu ajungerea la un acord între Kosovo şi Serbia, adăugând că dialogul nu trebuie să fie doar pentru gestionarea crizelor, ci şi pentru ajungerea la un acord. ”De la 18 august am intrat într-o nouă fază, deoarece prima temă discutată la Bruxelles cu şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, a fost cadrul general al acordului” - a declarat Kurti, adăugând că pe agenda Bruxellesului ”se află acordul cadru dintre Serbia şi Kosovo, ceea ce îl face să fie optimist că se va ajunge la un acord cu caracter juridic obligatoriu”, mai arată sursa citată.