De unde provine apa de pe Pământ? O veche întrebare științifică, dar care nu a fost încă descifrată în totalitate, deși potențialele surse sunt cunoscute: asteroizii, cometele și chiar Soarele ar fi putut contribui la apariția apei pe Terra. 

Sau, de ce nu, prețiosul lichid era deja prezent în blocurile de rocă care s-au contopit pentru a forma Planeta verde? Controversa mai are un drum lung de parcurs, dar un nou studiu indică faptul că, indiferent de originea sa, apa terestră este probabil mai veche decât Soarele însuși!

Un disc protoplanetar fierbinte

Studiul științific, condus de John J. Tobin de la Observatorul Național de Radioastronomie din SUA, nu se concentrează asupra Sistemului Solar, ci asupra discului protoplanetar V883 Orionis, situat la aproximativ 1300 de ani lumină de Soare. 

Aceste structuri efemere, care au o durată de viață de cel mult zece milioane de ani (un timp foarte scurt în comparație cu miliardele de ani de existență a unei stele) și care se găsesc în jurul unor stele foarte tinere care abia s-au aprins, reprezintă creuzetul în care se formează viitoarele planete și alte corpuri mici care vor forma sisteme stelare. 

Pentru a le cerceta, astronomii au la dispoziție diverse instrumente, cum ar fi SPHERE, instalat pe unul dintre cele patru telescoape ale VLT, sau radiotelescopul ALMA, ale cărui antene mari se află în deșertul Atacama din Chile. Acesta din urmă a fost folosit pentru studiul în cauză, publicat în revista Nature.

Astronomii s-au concentrat asupra apei prezentă cu precădere sub formă de gheață în discurile protoplanetare, cel puțin cea pe care telescoapele de pe Terra o pot percepe. Dar discul lui V883 Orionis este deosebit de fierbinte, astfel încât "apa nu mai este sub formă de gheață, ci de gaz, ceea ce ne permite să o detectăm", explică John Tobin într-un comunicat de presă. Datorită ALMA, echipa sa a reușit să detecteze apa, să cartografieze distribuția sa în disc și să determine compoziția sa.

Apă semi-grea ca pe comete

În general, apa este compusă dintr-un atom de oxigen și doi atomi de hidrogen. Uneori, unul (sau doi) atomi de hidrogen pot fi înlocuiți cu un atom de deuteriu, un izotop greu al hidrogenului, rezultând apă "semiprețioasă" și apă "grea" atunci când doi atomi de deuteriu înlocuiesc hidrogenul. Analiza acestor varietăți de apă, care nu se formează în aceleași condiții, poate oferi numeroase informații interesante. De exemplu, cercetătorii au descoperit că, din punctul de vedere al compoziției, apa din disc "este foarte asemănătoare cu cea existentă în cometele din sistemul nostru solar. Acest lucru confirmă ideea că apa s-a format cu miliarde de ani în urmă, înainte de Soare, în spațiul interstelar, și că a fost moștenită atât de comete, cât și de Pământ, relativ neschimbată", explică John Tobin. Cu toate acestea, aceste rezultate, care trebuie să fie verificate cu ajutorul studiului altor discuri care vor fi accesibile cu viitorul telescop extrem de mare al ESO, nu ne permit să ne pronunțăm asupra originii apei terestre, scrie publicația Science et Vie.