Vladimir Putin s-ar confrunta cu o rezistență de lungă durată din partea ucainenilor, dacă decide să intervină în Ucraina, spune Armand Goșu.

Astfel, Putin ar avea acum trei variante, niciuna dintre acestea nefiind avantajoasă pe termen lung pentru Federația Rusă.

”Ca să ai un regim prietenos politic în Ucraina, ai putea să organizezi niște insurecții, cu serviciile secrete, să scapi de Zelenski și să aduci un lider politic prietenos, pro-rus. Ce înseamnă? Înseamnă război civil; nu vă închipuiți că vestul Ucrainei o să stea cu mâinile în sân”, declara Goșu, la B1 TV.

A doua opțiune ar fi soluția militară.

”Ce înseamnă să ocupi militar Ucraina? Înseamnă război de partizani. Pentru că Putin a eșuat în a pune presiune prin intermediul occidentalilor, să-l oblige pe Zelenski să accepte lectura rusească a Acordurilor de la Minsk, Putin are de ales între război de partizani sau război civil în Ucraina. E o alegere foarte grea.

Alternativa este să te mulțumești cu fâșii, cu Donbas, pe care de fapt îl controlează. Acolo a dat 600 de mii de pașapoarte (rusești), 260 de mii de oameni au participat la alegerile parlamentare din septembrie. Economic, zonele Donețk și Luhansk a Donbasului deja sunt în zona economică rusească, oamenii ăia cumpără și vând cu ruble, nu cu hrivne, atenție. O să facă Putin un război doar pentru un culoar care să lege Mariopol de Crimeea? E o dramă ce se petrece cu Crimeea, e o deșertificare incredibilă. În câțiva ani, o să avem o Sahară lângă Marea Neagră pentru că nu au cum să aducă apă”, avertizează expertul.

NATO nu crede în vorbe

Secretarul general al NATO a dezvăluit miercuri, în cadrul unei conferințe de presă, că aliații nu au primit niciun răspuns la documentele și la propunerile trimise Rusiei pe 26 ianuarie.

De asemenea, Jens Stoltenberg este rezervat în privința anunțului Rusiei despre retragerea unor trupe din apropierea granițelor.

„Sperăm că își vor retrage trupele. Va fi cea mai bună contribuție a lor la o soluție politică și credem că e loc de optimism prudent... Monitorizăm îndeaproape ceea ce fac și urmărim ceea ce fac. Și desigur, dacă încep să-și retragă forțele, atunci vom primi cu plăcere acest lucru, dar rămâne de văzut asta. Ei și-au mutat mereu forțele înainte și înapoi. Vrem să confirmăm o adevărată retragere. Trendul din ultimele luni a fost o creștere progresivă a capabilităților Rusiei în apropiere de granițele Ucrainei.... Rusia își păstrează acolo capabilitățile pentru invadarea Ucrainei”, a explicat Jens Stoltenberg.

Pregătiți pentru orice

Șeful NATO a anunțat că în continuare aliații iau în calcul toate scenariile, inclusiv cel în care Rusia va ataca Ucraina. Suntem pregătiți pentru ce e mai rău, a mai spus Stoltenberg, citat de mediafax.

„Vedem o prezență militară rusească masivă la granița cu Ucraina, dar vedem și mesaje de la Moscova. Ei dau diplomației o șansă, dar noi suntem gata să ne întâlnim cu ei, să vorbim, să găsim o soluție diplomatică... dar suntem pregătiți pentru ce e mai rău în cazul în care Rusia invadează din nou Ucraina”, a declarat Jens Stoltenberg.

Secretarul general al NATO a mai spus că fiecare țară are dreptul să decidă dacă vrea sau nu să facă parte din organizația militară. Răspunsul a venit ca urmare a declarației de marți a cancelarului Germaniei Olaf Scholz potrivit căreia Ucraina nu va deveni membru NATO în timpul mandatului său și în timpul mandatului lui Vladimir Putin.

„Mesajul meu este că acest lucru îl vor decide cei 30 de aliați, nu decide Rusia cine este membru al NATO sau nu. Este o chestiune de principii. Toți aliații au spus clar acest lucru și acest lucru este despre respectarea dreptului fiecărei națiuni să-și aleagă calea”, a precizat Jens Stoltenberg.