Propunerea are rolul de a dirija investiţiile private în sensul atingerii obiectivului Uniunii Europene pentru anul 2050 - emisie "netă zero" de gaze cu efect de seră.

”Era de așteptat să se introducă aceste două forme de energie în zona taxonomiei. Noi trebuie să vorbim de o energie curată. Ecologia presupune mai multe elemente. Fiecare energie are plusurile și minusurile ei. Este foarte important  să înțelegem că gazele și energia nucleară reprezintă o energie curată, fără să cădem în cealaltă extremă, aceea de a dezvolta mai mult decât este natural aceste tipuri de energii”, arată și expertul în energie Dumitru Chisăliță, la Digi24.

Cred că investițiile trebuie să ia în considerare un mix echitabil de consum și să pună accentul pe reziliența societăților, adaugă expertul.

Proiectul legislativ a fost criticat de grupurile ecologiste şi de unii europarlamentari pentru dezinformarea ecologică (în engleză "greenwashing", literal "vopsire în verde" - n. red.) privind investiţiile în energia nucleară şi pe bază de combustibili fosili şi pentru posibilitatea accentuării dependenţei de importurile de energie din Rusia.

Susţinătorii iniţiativei au respins aceste critici, arătând că refuzul de a califica energia gazieră şi nucleară drept durabilă ar fi dus la costuri şi mai ridicate ale energiei şi ar fi îngreunat renunţarea la cărbune.

Noile reguli, care sunt incluse în ghidul UE pentru finanţarea durabilă, se vor aplica automat din 2023 dacă statele membre ale Uniunii nu le resping în următoarele săptămâni.