Studiul indică faptul că, contrar temerilor exprimate în unele opinii, utilizarea internetului pare să aibă efecte benefice asupra stării de bine.

Cercetătorii de la Oxford Internet Institute, parte a Universității Oxford din Marea Britanie, au analizat datele provenite de la aproximativ două milioane de persoane cu vârste cuprinse între 15 și 99 de ani din 168 de țări, inclusiv din America Latină, Asia și Africa.

Studiul a arătat că nivelul de satisfacție legat de propria viață în toate țările a fost cu 8,5% mai mare în rândul persoanelor care aveau acces la internet, iar nivelul experiențelor pozitive în cazul acestora a fost cu 8,3% mai mare.

În analiza a 33.000 de modele și sub-seturi de date statistice diferite, cercetătorii au constatat că 84,9% dintre asocierile dintre utilizarea internetului și starea de bine erau pozitive.
Andrew Przybylski, profesor de ştiinţe comportamentale şi tehnologie la Oxford Internet Institute, a declarat: "Este oarecum clişeistic, însă cererile extraordinare necesită dovezi extraordinare. Iar dacă ne dorim să facem lumea online mai sigură pentru tineri, nu putem ataca în forţă cu idei preconcepute şi soluţii universal valabile".

"Trebuie să ne asigurăm că suntem deschişi să ne schimbăm punctele de vedere în funcţie de date şi sper că mesajul va ajunge acolo unde trebuie şi nu va duce la o nouă dezbatere prostească", a adăugat el.

Profesorul a notat că, în opinia sa, va veni un moment în care oamenii nu vor mai fi îngrijoraţi de utilizarea reţelelor sociale şi de efectul utilizării internetului asupra tinerilor pentru că preocupările lor se vor îndrepta către ceea ce va urma.

Profesor asistent Matti Vuorre de la Universitatea Tilburg, Ţările de Jos, anterior cercetător asociat la Oxford Internet Institute, a spus: "Am fost surprinşi să identificăm o corelaţie pozitivă între starea de bine şi utilizarea internetului în majoritatea miilor de modele pe care le-am folosit la analiza noastră".

În cadrul studiului, starea de bine a fost măsurată în funcţie de opt indicatori: satisfacţie faţă de propria viaţă, experienţe zilnice negative şi pozitive, două tipuri de evaluări ale stării de bine din punct de vedere social (starea de bine asociată cu zona în care subiecţii locuiau şi sentimentul lor de siguranţă în acel loc), starea de bine fizică, starea de bine a comunităţii şi experienţe legate de scopul personal.

Au fost luaţi în considerare şi factori precum educaţia, venitul şi sănătatea, însă studiul nu a analizat datele referitoare la utilizarea reţelelor sociale.

"În general, am identificat asocieri medii consecvente în ceea ce priveşte factorii predictori de utilizare a internetului şi o stare de bine semnificativ îmbunătăţită la cei care aveau acces la internet - sau care foloseau în mod activ internetul -, comparativ cu ceilalţi", care nu aveau acces la internet sau nu îl foloseau, după cum a declarat Przybylski.

"Îndemnăm furnizorii de platforme să împărtăşească cercetătorii în domeniul ştiinţelor sociale datele detaliate referitoare la comportamentul utilizatorilor pentru o analiză ştiinţifică transparentă şi independentă, pentru a permite o înţelegere exhaustivă a (impactului) tehnologiilor asociate internetului în viaţa noastră de zi cu zi", a precizat specialistul.

La acest studiu, publicat în jurnalul ştiinţific American Psychological Association's Technology, Mind and Behaviour, cercetătorii au folosit date din sondajul Gallup World Poll de la 2.414.294 de persoane din 168 de ţări, din perioada 2006-2021.