Cadavrul stelar s-a aprins ultima oară acum aproape 80 de ani şi nu se va mai reaprinde pentru încă pe atât.

Deja, acest cadavru stelar, o pitică albă denumită T Coronae Borealis, care adună materie de la o gigantică roşie aflată în apropiere, a prezentat o fluctuaţie de strălucire similară celei care a precedat explozia anterioară, produsă în 1946. Astronomii nu ştiu încă ce produce această fluctuaţie, dar sunt de părere că peste foarte puţin timp pitica albă va exploda din nou, într-o spectaculosă novă. "Ştim că urmează să explodeze, este evident", a declarat Edward Sion, profesor de astronomie şi astrofizică la Universitatea Villanova din Pennsylvania.

Pitica albă T Coronae Borealis, sau pe scurt T Cor Bor, face parte dintr-un club de elită de 10 nove recurente cunoscute în Calea Lactee. Datele ce vor fi adunate în cadrul observaţiilor acestei nove vor fi folosite pentru a modela comportamentul acestor tipuri de stele, conform astronomilor.

T Cor Bor este urmărită de telescopul spaţial Fermi al NASA în fiecare zi, la interval de timp de câteva ore. De îndată ce nova va erupe, radiaţiile gamma vor creşte considerabil strălucirea acestei stele, permiţându-le astronomilor să deruleze noi observaţii cu privire la modul în care undele de şoc se vor propaga prin spaţiu.

"De obicei, ceea ce se întâmplă cu astfel de pitice albe durează atât de mult timp că nu mai avem şansa să mai vedem încă o dată", a declarat Elizabeth Hays, membră a echipei telescopului Fermi.

Frecvenţa de o dată la 80 de ani a exploziilor piticei albe T Cor Bor transformă această stea într-un unic studiu de caz, cu atît mai special pentru că în urmă cu 80 de ani nu existau telescoape în spaţiu care să-i urmărească evoluţia în spectrul radiaţiilor gamma sau al razelor X.

Pe lângă telescopul Fermi, telescoapele spaţiale James Webb, Swift şi INTEGRAL, precum şi radiotelescopul terestru Very Large Array din New Mexico vor fi redirecţionate pentru a urmări evenimentul. Împreună, aceste instrumente vor capta informaţii despre această novă pe diferite lungimi de undă, în premieră.

Evenimentul va fi vizibil şi cu ochiul liber în primele zile, iar pentru telescoapele cu radiaţii gamma sau raze X pentru câteva luni. Radiotelescoapele vor putea analiza acest eveniment timp de ani de zile. Astfel de observaţii pe termen lung vor determina modul în care pitica albă interacţionează cu steaua sa companion, gigantica roşie, de la care "fură" materie şi cu vântul stelar produs de aceasta din urmă.