România ar urma să consemneze o inflație de 9,8% în acest an și 5,3% anul viitor, mai arată raportul.

Analistul economic Iancu Guda constată că România va avea un PIB cu aproximativ 5 miliarde de euro mai mic decât cel estimat și atrage atenția asupra necesității investițiilor masive, care să creeze locuri de muncă.

”La înjumătățirea prognozei privind PIB-ul, pierdem aproximativ 5 miliarde de euro, ceea ce înseamnă că veniturile publice vor fi mai mici cu cel puțin 1,5 miliarde de euro () Iar creșterea economică mai mică vine în contextul inflației ridicate, iar consumul nu mai poate fi o locomotivă”

Singura soluție este reducerea risipei în sectorul public și, în paralel, investiții masive ca să creeze locuri de muncă și putere de cumpărare, pentru a susține această creștere economică”, a declarat Iancu Guda, la Digi24.

Ce factori trag în jos creșterea economică

Raportul menționează că forța de a economiei României va depinde de evoluția noilor variante ale COVID-19 și de severitatea ostilităților din Ucraina.

Capacitatea României de a absorbi fondurile UE va fi esențială pentru o dezvoltare durabilă și ecologică. Presiunile asupra inflației din partea sectorului energetic și a piețelor alimentare pun la încercare redresarea și necesită acțiuni echilibrate din partea BNR.

Creșterea prețurilor la alimente și energie, precum și scăderea remitențelor ar putea însemna o redresare mai îndelungată pentru segmentele vulnerabile ale populației.

Prognoza pentru alte țări din regiune

Pe plan regional, raportul estimează că economia Ucrainei se va contracta probabil cu 45,1% în acest an, în condițiile în care invazia Rusiei a închis companii, a redus exporturile și a făcut imposibilă activitatea economică în zone mari ale țării.

De asemenea, Banca Mondială a prognozat că PIB-ul Rusiei în 2022 va scădea cu 11,2% din cauza sancțiunilor impuse de Statele Unite și aliații săi occidentali asupra băncilor, întreprinderilor de stat și altor instituții din Rusia.

Un scenariu negativ din raport, care reflectă șocuri suplimentare ale prețurilor la mărfuri și o pierdere a încrederii pe piața financiară declanșată de o escaladare a războiului, ar putea duce la o contracție de 75% a PIB-ului Ucrainei și de 20% a producției Rusiei.

În Ucraina, estimările privind pagubele infrastructurii, care depășeau 100 de miliarde de dolari până la începutul lunii martie - aproximativ două treimi din PIB-ul Ucrainei din 2019 - sunt mult depășite "deoarece războiul a continuat și a provocat daune suplimentare".

Banca a precizat că estimarea de contracție de 45,1% exclude impactul distrugerii infrastructurii fizice.

Banca Mondială a declarat că amploarea contracției din Ucraina este "supusă unui grad ridicat de incertitudine" legată de durata și intensitatea războiului.