COVID-19 creşte riscul de dezvoltare a unor cheaguri sangvine grave în primele şase luni după infectare, potrivit unui studiu realizat în Suedia, publicat joi în British Medical Journal (BMJ).

Aproximativ 17 pacienți din 10.000 de persoane cu Covid au avut un cheag de sânge în plămâni, comparativ cu mai puțin de unul din 10.000, raportat la cei care nu au avut Covid.

Patru din 10.000 de pacienți cu Covid au dezvoltat Tromboza venoasă, comparativ cu unul din 10.000 de oameni care nu au avut Covid.

COVID-19 creşte riscul de cheaguri sangvine în primele şase luni după infectare.

Acest studiu suedez a dezvăluit un risc sporit de tromboză venoasă profundă (un cheag sangvin format la nivelul picioarelor) în primele trei luni după infecţia COVID-19, de embolie pulmonară (un cheag de sânge format în plămâni) în primele şase luni după infectare şi de eveniment hemoragic în primele două luni după contractarea bolii.

Acest risc a fost mai pronunţat în timpul primului val al pandemiei în raport cu valurile al doilea şi al treilea, au subliniat autorii studiului.

Oamenii de ştiinţă ştiau deja că maladia COVID-19 creşte riscul de cheaguri sangvine grave (cunoscute sub denumirea de tromboză venoasă), însă aveau mai puţine informaţii despre durata în care acest risc era crescut şi dacă riscul variază în timpul diferitelor valuri ale pandemiei.

Cum a fost realizat studiul

Cercetătorii suedezi au identificat peste 1 milion de persoane din Suedia care au fost infectate cu SARS-CoV-2 între 1 februarie 2020 şi 25 mai 2021, comparate cu peste 4 milioane de persoane care nu au prezentat rezultate pozitive la teste COVID-19.

Studiul, publicat în BMJ, spune că riscul crescut de cheaguri de sânge a fost mai mare în primul val decât în ​​valurile ulterioare, probabil pentru că tratamentele s-au îmbunătățit în timpul pandemiei și pacienții mai în vârstă au început să fie vaccinați începând cu al doilea val.

Cercetătorii nu pot explica exact de ce apar aceste cheaguri de sânge după Covid, dar au mai multe teorii. 

Ar putea fi efectul direct al virusului asupra stratului de celule care căptușesc vasele de sânge sau un răspuns inflamator exagerat la virus.

Riscul de formare a cheagurilor de sânge crește după vaccinare, dar „amploarea riscului rămâne mai mică și persistă pentru o perioadă mai scurtă decât cea asociată infecției”, arată un cercetător din cadrul Universității din Glasgow.