După Săptămâna Mare, o perioadă în care creștinii au rememorat chinurile prin care a trecut Iisus Hristos până la Înviere, în duminica Paștelui creștinii sărbătoresc miracolul creștinătății.

Cea mai mare sarbatoare a crestinilor, Invierea Domnului, este prilejul, pentru români, de a trăi clipe de bucurie sfânta, dar și de a sărbători în cadrul comunității, scrie crestinortodox.ro. 

Traditii de Paşte

Potrivit tradiţiei, la miezul nopţii între zilele de sâmbătă şi duminică, oamenii se trezesc din somn în bătaia clopotelor. Se spală cu apă curată, îşi pun straie noi, iau câte o lumânare şi pornesc către biserică, de unde iau lumina Sfântă adusă de la Ierusalim. După îndemnul preotului de la miezul nopții: „Veniți de luați lumină”, enoriașii își apropie lumânarea de cea a omului bisericii și apoi oferă lumină de la unul la altul, iar în câteva clipe curtea bisericii este pe deplin luminată.

Când preotul rostește „Hristos a înviat!” toţi cei prezenţi la acest serviciu religios spun: „Adevărat a înviat!”, răspunsul fiind recunoaşterea tainei Învierii. Cu lumânarea aprinsă, fiecare se întoarce acasă şi face o cruce mică pe peretele dinspre răsărit, afumându-l cu lumânarea, pe care o va păstra tot restul anului. Oamenilor le este permis să mănânce bucatele (pasca/pâinea, ouăle roşii, carnea de miel, sarea şi vinul) abia după ce acestea se sfinţesc şi după ce fiecare persoană participă la Liturghie, potrivit Ziarul Unirea.

Preparatele de Paște care în general nu lipsesc de pe masă sunt ouăle roșii, drobul de miel, pasca și cozonacul. 

Tradiția spune că lumânarea Învierii, luată de la biserică, se păstrează în casă pentru a fi la îndemână când apar necazuri. De asemenea, în prima zi de Paște, tradiția spune că purtarea unor haine noi semnifică purificarea corpului şi a sufletului. 

Obiceiuri de Paște

Ca orice mare eveniment creștinesc sărbătorit în țara noastră avem și de această dată obiceiuri moștenite din vremuri străvechi, în funcție de regiune:

În Muntenia, în prima zi de Paște, primul lucru pe care îl fac credincioșii este să se închine și să mănânce o bucățică de anaură sfințită, luată de la Biserică în noaptea de Înviere. La masa de Paște, pasca din zona Munteniei este deseori înconjurată de zimțișori, având forma unui soare pentru ca oamenii și natura să aibă vitalitate.

În Moldova, în duminica Paștelui, oamenii pun un ou roșu într-un vas cu apă, unde se află și un bănuț. În funcție de cum se trezesc, membrii familiei își ating obrajii cu acel ou, iar ultimul trezit rămâne cu bănuțul. Această tradiție se respectă pentru a avea sănătate și noroc la bani. De asemenea, creștinii merg de dimineață la Biserică, îmbrăcați în haine noi, și duc bucatele la sfințit. La prânz se adună toți membrii familiei în jurul mesei și ciocnesc ouă roșii. Primul ou trebuie consumat de toți cei de la masă, pentru a rămâne împreună indiferent de circumstanțe.

În zona Olteniei, creștinii care vin de la Biserică în noaptea de Înviere, înainte de a intra în casă, culeg câteva fire de iarbă verde pentru a le arunca peste prag. În prima zi de Paște, după sfințirea bucatelor, oltenii se ospatează cu preparate tradiționale, iar finii oferă ouă roșii nașilor, iar flăcaii le dăruiesc fetelor din localitate.

În Banat, în dimineața duminicii de Paște, credincioșii se spală pe fațî cu apă proaspătă, în care se pune un ou roșu, un banuț de argint si fire de iarbă verde. Astfel, cei care se spală cu această apă vor fi rumeni in obraji, plini de energie si vor avea un an imbelsugat. Înainte de ospăț se face tămâierea bucatelor, iar fiecare membru al familiei primește o linguriță cu vin și pâine sfințită.

În Transilvania, în noaptea de Înviere, în biserica se realizează o mică scenetă prin care sunt interpreatate mironosițele care au mers la mormântul Mântuitorului. Și în această zonă oamenii se spala cu apa proaspată, in care pun un ou rosu, un ban de argint si un fir de busuioc.

În Maramureș, în prima zi de Paste, membrii familiei se spală pe față cu apa în care pun un ou roșu si un bănuț, iar după trezi zile, monedă este dăruită unui copil, să-I poarte noroc. În această zonă bucatele care se servesc sunt duse la sfințit de bărbați. Capul familiei ciocnește primul ou, iar cojile se păstrează până la Rusalii și sunt utilizate ca medicament pentru animale, potrivit a1.ro.

Superstiții de Paște 

În ziua de Paşte nu este bine să dormi, pentru că în restul anului vei fi somnoros, vei avea ghinion, viermii vor mânca semănăturile, recolta va fi distrusă şi te va prinde ploaia ori de câte ori vei vrea să lucrezi câmpul.

De asemenea, în această zi nu se mănâncă oul cu sare, întrucât se spune că vei transpira tot anul.

În prima zi de Paște se spune că cei al căror ou nu se sparge vor fi sănatoși tot anul. Firimiturile de la masa de Paște se îngroapă în gradină, iar în acel loc se spune că va crește o plantă numita măruncă, iar cine va bea ceai pregatit din ea va fi binecuvântat cu mulți copii.

Potrivit superstiției, se spune că vei avea noroc în gospodarie doar dacă primul musafir este un bărbat.

Există credinţa că cine moare în ziua de Paşte sau în Săptămâna Luminată merge direct în Rai, fiindcă în această perioadă sfântă, porțile Raiului sunt deschise De asemenea, se spue că cine se naşte în această zi va avea noroc toată viaţa.

Cu cine ciocnești ouăle vopsite în ziua de Paște, te vei întâlni pe lumea cealaltă.

Se spune ca e bine să te speli pe față cu apă neîncepută dintr-o cană nouă, în care ai pus un ou roșu, unul alb, un bănuț de argint și un fir de iarbă verde, semne ale sănatății, prosperitații și sporului în toate.

O altă superstiție spune că cei care ciocnesc ouă în ziua de Paşte se vor întâlni pe lumea cealaltă, iar dacă oul ciocnit are două gălbenuşuri, e semn că persoana care îl deține se va căsători în curând.

Se mai spune că în această zi de sărbătoare nu este bine să speli, sau să faci treabă, pentru că este zi de sărbătoare. În această zi sfântă este bine ca oamenii să poarte haine noi, care să simbolizeze prospețimea Învierii, noul început.

Dacă sunt îngropate în grădină cojile de ouă, atunci gospodăria va fi ferită de rele tot anul.

O altă superstiție spune că dacă păstrezi un ou roșu 40 de zile după Paște și nu se strică, vei avea noroc tot anul.

Din prima zi de Paște și până la Înălțare, creștinii se salută cu: Hristos a Înviat și Adevărat a Înviat.