Trecerea prin COVID-19 a adus pentru mulți pacienți, în special pentru cei care au avut simptome severe, sechele și mulți specialiști au numit asta "long-COVID", adică Covid de lungă durată.

"Temerea pacienţilor este că nu-şi mai revin. Unii pacienţi pur şi simplu nu mai ştiu să meargă"

Camelia Pescaru, medic primar pneumolog la Spitalul "Victor Babeş", din Timişoara, a vorbit, pentru RoVaccinare, despre categoriile de pacienţi care ajung la recuperare şi despre cum se face aceasta.

În ceea ce privește simptomatologia, "dificultăţi respiratorii sau oboseală extremă, este prezentă chiar şi după ce testul PCR este negativ, iar temerea pacienţilor este că nu-şi mai revin", a subliniat medicul pneumolog. 

"Unii pacienţi care ajung la recuperare post-COVID, după ce au fost internaţi pe secţii sau la Terapie Intensivă, pur şi simplu nu mai ştiu să meargă. După atâta stat în pat, ei se decondiţionează muscular şi nu mai au puterea să se ridice singuri. Cu ajutorul recuperării medicale, ei învaţă din nou să respire, să-şi controleze mişcările. Totul trebuie făcut cu prudenţă. Programele trebuie individualizate în funcţie de pacient, de starea lui clinică şi biologică, de comorbidităţile pe care le are", a declarat medicul.

La recuperare apelează atât pacienţii din secţiile de pneumologie sau infecţioase ale spitalelor, cât şi cei care nu sunt internaţi, a mai spus Camelia Pescaru, care a completat că procesul este unul complex. 

Se fac exerciţii de tonifiere a musculaturii respiratorii, cât şi a celei scheletice, a membrelor, precum şi a statusului funcţional. 

"Pentru pacienţii care nu au tulburări de echilibru se face un tip de reabilitare respiratorie, iar pentru cei care nu se pot ridica din pat se face mobilizarea pacientului mai întâi în pat. Cu ajutorul kinetoterapeuţilor, învaţă, practic, să facă primii paşi. La pacienţii care suferă de anxietate sau depresie se apelează şi la psihologul spitalului, iar dacă există şi o afectare neurologică, avem şi medic neurolog care ne ajută la evaluare şi la stabilirea conduitei terapeutice", a mai spus ea.

Exerciţii respiratorii pentru recuperare. Unde le găsești.

"Ei au şi comorbidităţi multiple, cardiovasculare, care trebuie corect evaluate şi tratate. O mare parte dintre ei au o afectare a statusului glicemic. La unii se agravează diabetul, la alţii apare diabetul. Cu menţiunea că la aceştia din urmă diabetul este temporar", a mai spus ea. 

Monitorizare şi pentru pacienţii cu forme uşoare O formă uşoară de COVID-19 nu e o garanţie că pacientul va scăpa ieftin. Mulţi dintre cei cu forme uşoare acuză apoi o stare de oboseală care trebuie monitorizată. 

"Pentru cei care nu doresc să se interneze există platforma Pneumocontrol. Aici pot fi găsite şi exerciţii respiratorii descrise în detaliu şi filmuleţe prin intermediul cărora pacienţii sunt învăţaţi cum să facă aceste antrenamente", a mai spus medicul. 

Medicul recomandă ca pacienţii să fie ghidaţi de specialişti, chiar şi telefonic, şi menţionează că exerciţiile nu se fac toate odată, ci se selectează doar câteva, care se execută cu pauze între ele.

"Unul dintre efectele LONG COVID-19 ar putea fi apariția DIABETULUI de tip I"

Raed Arafat, șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, a declarat că, o analiză realizată de Centrul pentru prevenirea și controlul bolilor din SUA (ECDC) arată că în rândul copiilor au apărut mai multe cazuri de diabet de tip I decât de obicei, o situație pe care instituția americană o corelează cu infecția cu SARS-CoV-2.

"Vedem din ce în ce informații noi care apar, de exemplu, informația care a apărut la Centrul de control al bolilor din Statele Unite, care corelează infectarea la copii cu apariția unui număr mai mare de copii cu diabet de tip I, diabet juvenil. Se pare că sunt studii și analize făcute de către Centrul de control al bolilor din Statele Unite, care e un centru foarte serios, analizând foarte multe date din sistemul lor de asigurări, și unde spune că au apărut mai multe cazuri decât de obicei de tip I și se corelează cu infectarea cu SARS-CoV-2", a declarat Raed Arafat, în direct la B1 TV, în emisiunea "Actualitatea" cu Tudor Mușat.

"COVID-19 nu e o boală simplă"

"Noi tot timpul vorbim de vaccinare și efectul ei pe termen lung, dar uităm ce? Tot timpul am avertizat și am spus, nu eu, și lumea științifică a zis acest lucru. Atenție, COVID-ul nu e o boală simplă. Există așa-zisul „long COVID”, sau COVID-ul pe termen lung, și asta arată impactul COVID-ului pe sănătatea omului pe termen mai lung. Se pare că unul dintre aceste efecte, dacă continuă această analiză și confirmă ce este deja publicat, este apariția la un anumit procent dintre copiii infectați cu SARS-CoV-2 a diabetului de tip I", a mai spus el.