În această vineri la aproximativ ora 12:00 două fascicule de protoni (particule din nucleul atomului, n.red.) au circulat în sensuri opuse de-a lungul inelului cu o lungime de 27 de kilometri al LHC, a anunţat CERN într-un comunicat.

Îngropat la o adâncime de 100 de metri sub pământ, la frontiera franco-elveţiană, inelul gigantic a fost oprit din motive tehnice din decembrie 2018 pentru lucrări de mentenanţă şi de îmbunătăţire, în a doua cea mai lungă pauză din istoria sa. Experimentele din cadrul LHC, demarate în 2008, au permis îndeosebi descoperirea revoluţionară a bosonului Higgs, element cheie din structura fundamentală a materiei.

Reluarea activităţii se va realiza progresiv: un număr mic de protoni a circulat pentru moment în cele două fascicule, la 450 de miliarde de electronvolţi (450 de gigaelectronvolţi - GeV), o rată de coliziune redusă, dar care va fi accelerată.

Coliziunile de mare intensitate şi la o energie ridicată se vor produce în câteva luni, a precizat Rhodri Jones, şeful departamentului de fascicule de la CERN, care a lăudat repornirea reuşită.

Principiul acceleratorului constă în a face să se ciocnească particule la viteze colosale pentru a genera particule elementare, de dimensiuni infinitezimale.

Pe măsură ce dispozitivul îşi va relua activitatea, cercetătorii vor creşte energia şi intensitatea fasciculelor, pentru a realizat experimente de coliziune la o energie record de 13,6 mii de miliarde de electronvolţi (13,6 teraelectronvolţi - TeV).

Acest lucru va permite ca cei patru detectori principali ai LHC (ALICE, ATLAS, CMS şi LHCb) să primească mai multe coliziuni de particule şi să citească astfel o masă de date mult mai mare.

Fizicienii de la CERN vor putea studia bosonul Higgs în cele mai mici detalii şi testa mai curând modelul standard al fizicii particulelor, bulversată recent de mai multe experimente.

Dar această nouă fază de explorare vizează în special stabilirea unei fizici noi, mai presus de acest model. Poate odată cu descoperirea unor noi particule cum ar fi particulele supersimetrice: prezise în teorie, dar a căror existenţă nu a fost niciodată demonstrată şi care ar putea vehicula materia neagră, marea necunoscută din Univers.