Diferența esențială este că de această dată au revenit ca proprietari legali ai cheilor cinematografului comunitar de 600 de metri pătrați din Cartierul Latin al capitalei franceze, numit La Clef, scrie The Guardian.

După ce nu au reușit să prevină închiderea cinematografului doar prin ocupare, membrii colectivului Cinema Revival au lansat o campanie de strângere de fonduri care a reușit să adune 370.000 € de la 3.000 de donatori, precum și donații de la cinefili proeminenți precum regizorul francez Leos Carax, Quentin Tarantino și Martin Scorsese.

După ce au obținut împrumuturi bancare suplimentare și au renegociat cu succes prețul de vânzare, colectivul a anunțat săptămâna aceasta că au cumpărat sălile de proiecție de pe Rue Daubenton, în arondismentul 5 din Paris, pentru 2,7 milioane de euro.

O victorie pentru cinefili

Joi, La Clef se va redeschide pentru patru zile de proiecții triumfale, înainte de a închide pentru un an de lucrări de renovare.

„A fost lucrul corect de făcut, pentru că altfel La Clef s-ar fi transformat într-un cinematograf comercial sau un supermarket”, a spus Clotilde Bonan, o studentă de 28 de ani, membră a colectivului. „Era imposibil pentru noi să nu acționăm.”

Parisul, locul de naștere al cinematografiei, are cea mai mare densitate de cinematografe din lume, cu 49 desemnate ca art et essai (cinematografe de artă). Totuși, chiar și în acest mediu, La Clef a ieșit în evidență ca ultimul cinéma associatif (loc de proiecție condus de voluntari) rămas în capitală.

Fondat în 1973 de Claude Franck-Forter, La Clef a fost un forum pentru talentele noi în cinematografie și a prezentat clasicele Noului Val francez după miezul nopții.

O istorie de rezistență și inovație

În anii '80, Franck-Forter a vândut cinematograful către filiala locală a băncii cooperatiste franceze Caisse d’Epargne, dar influența sa a continuat să crească. Sub conducerea cineastului vest-african Sanvi Panou în anii '90, La Clef a devenit principalul loc de proiecție din Paris pentru cinematografia din Africa subsahariană și Asia.

Când proprietarii au decis să vândă în 2015, cinematograful părea destinat să urmeze aceeași soartă ca multe dintre palatele de film iconice de pe Champs-Élysées, care au fost închise definitiv în ultimii ani.

Cei 50 de studenți, rezidenți locali și cineaști care au ocupat ilegal La Clef în septembrie 2019 au avut o viziune diferită. Un sistem de schimburi a fost pus în aplicare pentru a asigura prezența fizică continuă în clădire, 24 de ore pe zi.

Un nou început

De la redeschiderea cinematografului între 27 și 30 iunie, mai multe dintre cele 20 de filme din program vor fi prezentate personal de cineaști care au susținut colectivul în ultimii cinci ani, inclusiv regizorul câștigător al Oscarului, Justine Triet (Anatomia unei căderi), Céline Sciamma (Portretul unei doamne în flăcări) și producătoarea Rosalie Varda, care va prezenta un film al mamei sale, Agnes Varda, Cléo de la 5 la 7.

Eforturile de strângere de fonduri vor continua din iulie, deoarece colectivul mai are nevoie de cel puțin 300.000 € pentru a acoperi costurile lucrărilor de securitate împotriva incendiilor și de îndepărtare a azbestului, necesare pentru redeschiderea legală a locului anul viitor.

Pentru a garanta existența pe termen lung a La Clef, vor fi amenajate un nou cafenea și săli de montaj care pot fi închiriate tinerilor producători de film, deși locul va rămâne condus de voluntari, iar biletele la cele două săli de proiecție, de 120 și 60 de locuri, vor continua să fie vândute pe baza unui sistem de plată cât dorești.

„Suntem acum proprietarii, dar am eliminat toate drepturile pe care le are un proprietar, cum ar fi capacitatea acționarilor de a-și vinde acțiunile în viitor”, a spus Pauline Delfino, 24 de ani. „Nu există un singur proprietar al La Clef. Cu toții avem acum cheile.”