"Seismul care a fost în estul Turciei, pe falia estică a Anatoliei, este destul de departe şi este pe o falie la suprafaţă. A fost o coincidenţă că s-a produs în acelaşi timp un cutremur şi la noi şi la ei, dar niciunul nu l-a pornit pe celălalt. Adică cutremurul din Turcia nu l-a pornit pe acesta din România. Nu a avut nicio influenţă chiar dacă au fost de suprafaţă", a precizat specialistul INCDFP.

El a explicat că pentru a putea face o legătură între aceste cutremure, trebuia să se activeze mai întâi falia nord-anatoliană şi după aceea se activa şi falia românească.

"Din Turcia şi până aici trebuia să se activeze falia nord-anatoliană întâi şi după aceea se activa falia românească. Şi acolo, pe falia nord-anatoliană, sunt tot cutremure de suprafaţă, care este mai la sud puţin de Marea Neagră, adică pe ţărmul Mării Negre. Concluzionând, nu are nicio legătură, a fost doar o coincidenţă", a mai spus Ionescu.

Ionescu a subliniat că activitatea seismică în zona Vrancea este una normală, menţionând că în această zonă se produc seisme de adâncime, dar şi de suprafaţă.

Două cutremure cu magnitudinea 7,7 şi 7,5 au zguduit luni sud-estul Turciei, acestea fiind urmate de peste o sută de replici. Specialiştii avertizează că seismele vor continua şi în următoarele săptămâni.

Luni, au fost înregistrate şi în România cinci cutremure de suprafaţă, în zona seismică Vrancea, judeţul Buzău, unul cu magnitudinea 4,6, în timp ce replicile au avut magnitudini situate între 2 şi 2,9.

Un alt cutremur cu magnitudinea de 3,5 s-a produs, marţi dimineaţa, în judeţul Buzău la o adâncime de 145,5 km.

Cel mai mare seism, din 2022, s-a produs în data de 3 noiembrie şi a avut magnitudinea de 5,4, în timp ce în 2021 a fost înregistrat pe data de 26 mai un cutremur de 4,7 pe Richter.