Ambasada Sustenabilităţii în România a lansat studiul de percepţie "Cum îşi imaginează românii că arată un viitor sustenabil?".

Deşi implică obiective urgente şi de interes naţional, sustenabilitatea este în continuare un concept vag în percepţia populaţiei extinse şi cu o înţelegere redusă din perspectiva impactului pe care îl are în mod concret în viaţa de zi cu zi. În acest context, Ambasada Sustenabilităţii în România şi-a propus să identifice ce cred românii cu privire la subiectul sustenabilităţii, ce ştiu aceştia despre acest concept, în ce măsură sunt interesaţi de tema sustenabilităţii şi cum văd ei viitorul ţării. Analiza a fost realizată cu ocazia Zilei Sustenabilităţii, o zi simbolică prin care sustenabilitatea se sărbătoreşte la nivel global, dar şi în premieră, în România, la iniţiativa Ambasadei Sustenabilităţii. Mai mult, studiul reprezintă un punct de plecare pentru iniţiativele şi programele de sustenabilitate ce pot fi dezvoltate pentru îndeplinirea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă asumate de Organizaţia Naţiunilor Unite prin Agenda 2030.

Cum definesc românii sustenabilitatea?

Conform studiului lansat la iniţiativa Ambasadei Sustenabilităţii, jumătate dintre români definesc sustenabilitatea prin grija faţă de mediu prin comportamente de eliminare a poluării (50%) şi resurse de calitate şi accesibile pentru toată lumea (48%). Economisirea energiei electrice (39%), îmbunătăţirea infrastructurii (38%), a sistemului de sănătate (38%) şi grija faţă de speciile aflate pe cale de dispariţie (37%) sunt menţionate pe locurile doi şi trei în procente comparabile.

De asemenea, respondenţii asociază "grijă faţă de generaţiile viitoare" cu: educaţia de calitate (37%), sănătatea şi bunăstarea generală (35%) şi combaterea sărăciei (24%), iar în procente mai mici cu grija faţă de planetă. Sustenabilitatea este corelată în mod indirect cu o mai bună calitate a vieţii, nu doar cu protecţia mediului, ci şi cu bunăstarea individuală.

În acelaşi timp, analizând diferenţa de percepţie dintre generaţii, studiul reflectă faptul că Gen Z (15-24 ani), cea mai tânără generaţie pătrunsă pe piaţa muncii, demonstrează o atitudine mai optimistă faţă de o posibilă lume sustenabilă, în timp ce reprezentanţii generaţiei Millennials (25-34 ani) o văd mai degrabă ca pe o utopie.

Doar 2 din 10 români știu asta

"În 2021, România a consumat resursele naturale disponibile pentru tot anul încă din 21 iunie. Rezultatele studiului ne-au arătat că doar 2 din 10 români ştiu că suntem în cursa contracronometru pentru reducerea datoriei faţă de planetă şi că în prezent consumăm resurse naturale care aparţin generaţiilor viitoare. Viziunea pe care ne-am construit-o şi pentru care acţionăm este ca românii să trăiască într-un mediu sănătos, o societate echitabilă şi prosperă. Atât românii de azi, cât şi românii de mâine. De aceea, am iniţiat Ziua Sustenabilităţii în România (ZSR), un prim pas prin care să înţelegem că trebuie să încetinim ritmul activităţilor noastre zilnice şi să căutăm soluţii şi idei prin care să creştem ritmul de construire a unei societăţi mai sustenabile. Le mulţumim celor care sunt deja iniţiatori ai schimbării şi contribuie la un viitor sustenabil al României, la fel ca Ambasada Sustenabilităţii, şi suntem bucuroşi să sărbătorim împreună sustenabilitatea şi să găsim noi soluţii şi acţiuni prin care să consumăm mai responsabil resursele pe care natura le poate regenera într-un an, în aşa fel încât să nu mai rămânem datori de la un an la altul", a transmis Dragoş Tuţă, Fondator, Ambasada Sustenabilităţii în România.

Întrebaţi ce ar face de acum, de când au aflat de datoria faţă de planetă, aproape jumătate dintre respondenţi au spus că vor încerca să ajute prin a consuma mai responsabil resursele planetei (47%), în timp ce 16% consideră că nu e responsabilitatea lor sau că nu este uşoară schimbarea comportamentului.

Cum văd românii viitorul?

Oamenii nu par să vadă într-o lumină mai bună nici viitorul îndepărtat, 57% considerând că generaţiile următoare se vor confrunta cu mari catastrofe climatice şi 45% că generaţiile următoare vor avea parte de o cu totul altă organizare socială faţă de ce se întâmplă în prezent. De asemenea, cei mai mulţi (63%) consideră că inegalităţile economice dintre cei bogaţi şi cei săraci se vor adânci şi mai mult.

Românii sunt pesimişti şi când vine vorba despre educaţie şi sănătate, 48% fiind cei care cred atât că educaţia va avea de suferit şi vor fi din ce în ce mai mulţi analfabeţi funcţional, dar şi că sistemul de sănătate va fi nefuncţional. Pe de altă parte, inegalităţile de gen şi materiile prime pe care le vor folosi companiile sunt privite mai degrabă cu optimism pentru 2030.

Cine este responsabil pentru binele planetei şi al oamenilor în opinia românilor?

Statul/guvernul (64%) apare pe primul loc în lista celor pe care respondenţii îi consideră responsabili de acţiunile cu privire la binele planetei şi al oamenilor, urmat de instituţiile europene şi globale (59%). Pe locul 3, dar cu peste o jumătate dintre respondenţi, (56%) oamenii spun că noi înşine suntem responsabili. Pe locul 4 sunt menţionate companiile/producătorii de bunuri şi servicii, cu 51% din menţiuni.

Citește și: Horoscop 2022 Berbec, Taur, Gemeni

În ceea ce priveşte implicarea companiilor în acţiuni sustenabile, românii cred că domeniile principale unde este necesar ca mediul de afaceri să acţioneze sunt: munca decentă şi creştere economică (45%), educaţia de calitate (42%), combaterea sărăciei (41%), sănătatea şi bunăstare generală (38%) şi protejarea şi restaurarea pădurilor pentru salvarea speciilor pe cale de dispariţie (38%).

"Subiectul sustenabilităţii este pe cât de amplu, pe atât de greu de apucat. Studiul ne-a dat ocazia să ascultăm vocea românului obişnuit cu privire la o temă atât de mare şi de multe ori copleşitoare: cum trăim azi, în armonie cu generaţiile viitoare. Sper ca datele să deschidă o conversaţie reală şi acţionabilă între guvern, companii şi fiecare dintre noi", a menţionat Silvia Luican, Fondator, IZI Data.

Metodologie studiu: Studiul a fost desfăşurat cu sprijinul agenţiei IZI Data, pe un eşantion de 1003 respondenţi, femei şi bărbaţi între 15 şi 64 ani, utilizatori de Internet, din mediul urban şi rural.