Expertul spune că acum, gazele care ajung în țara noastră prin conductele din Ucraina reprezintă maxim 5% din total.

În schimb, problema cea mai mare ar avea-o Republica Moldova, care nu este interconectată la nivel de european. 

”Conform datelor existente pe site-ul transportatorului ucrainean de gaze, în luna ianuarie, prin sistemul ucrainean de transport au trecut 1,6 miliarde de metri cubi, deci cam o treime din ce traversa în mod normal acum 20 de ani, iar principalele rute sunt către Slovacia și Republica Moldova. Practic, în situația în care aceste gaze nu vor mai traversa Ucraina, cea mai afectată țară va fi Republica Moldova, Slovacia având posibilitatea să se reconecteze la alte surse de gaze naturale, având în vedere sistemele de transport, dar și relațiile care există ”, spune Chisăliță.

Trebuie spus că de la 1 octombrie 2021, a devenit operațional gazoductul Iași-Chișinău, singura conexiune de gaze între cele două șări. Capacitatea de transport a acestuia este una redusă de 1,5 milioane de metri cubi/zi pe fluxul  România-Republica Moldova. Pe fluxul Republica Moldova - România, capacitatea este de 200 000 de metri cubi/zi.

Totuși, se dorește o creștere a capacității, până la 5.076.000 mc/zi pe fluxul către Republica Moldova, în timp ce, pe relația către România, fluxul să crească de apoape 5 ori, până la 932 de mii de mc/zi.

Dumitru Chisăliță mai arată că principala poartă de intrare a gazelor din import este Ungaria, România fiind nevoită să importe aproximativ 20-30% din necesarul de gaze.

”România, din acest punct de vedere, va fi afectată într-o măsură relativ mică. În momentul de față, noi luăm, direct prin sistemul ucrainean de transport, undeva la 4-5%. Adică, dacă această sistare ar fi exclusiv prin sistemul de transport ucrainean, în principiu, România n-ar trebui să aibă o problemă”, mai arată expertul.

”Începând cu luna octombrie 2021, punctul principal de intrare a gazelor în țară este prin Ungaria. Adică gazele traversează Marea Neagră, Turcia, Bulgaria, Serbia, Ungaria și abia atunci ajung la noi în țară. Din perspectiva directă a gazelor, într-o vreme normală, cu temperaturi nu foarte scăzute, pericolul este limitat. În situația în care discutăm de o sistare totală a gazelor spre Europa, România importă între 20 și 30%, adică afectarea ar fi una importantă”, a avertizat expertul în energie, Dumitru Chisăliță.

Citește și: UE are ”planul B” dacă Rusia TAIE GAZUL. ”Suntem pregătiți”

Impactul pentru economia României 

Profesorul Coșea a avertizat că un conflict militar la granițele României nu ar face decât să sperie investitorii.

Atragerea de noi investitori ar fi, în acest caz, o misiune extrem de dificilă, economistul estimând că o revenire a investițiilor străine s-ar produce în timp. ”Așteptarea poate fi de ani de zile, un deceniu”, spune Coșea.

”Noi deja am intrat în război. Suntem una dintre victimele colaterale cele mai importante. Dincolo de partea militară, România a intrat într-o zonă care în economie se numește zona de așteptare. Adică, fiind atât de aproape de imprevizibilă, chiar dacă nu va fi o ocupație masivă a teritoriului Ucrainei, deplasarea de forțe rusești, care costă enorm, nu poate fi lăsată fără urmări”, este de părere analistul economic, într-o intervenție la B1TV.

Profesorul de economie Mircea Coșea vede o scădere a interesului investitorilor străini în a face afaceri la noi în țară.

”Se așteaptă rezultatele acestor acțiuni (ale Rusiei n.r.). Așteptarea poate fi de ani de zile, un deceniu. Deci, trebuie să ne așteptăm în viitor la un interes mai mic al investitorilor străini.”, subliniază Coșea.