Consultarea electorală a cerut danezilor să-și exprime opinia cu privire la o clauză de excludere voluntară, convenită cu Bruxelles-ul în urmă cu 30 de ani, care ține Danemarca în afara politicii comune de apărare și securitate în Uniunea Europeană.

 Acum Copenhaga vrea să o depășească și să intre în programul relevant al UE.

Danemarca este membră a Uniunii din 1973, dar a împiedicat transferul mai multor puteri către Bruxelles în 1992, când 50,7% dintre danezi au respins Tratatul de la Maastricht, care a instituit UE, potrivit Rai News.

Dar întrucât acel tratat, pentru a intra în vigoare, trebuia ratificat de toate statele membre, pentru a-i convinge pe danezi să-l aprobe, Copenhaga a negociat o serie de scutiri cu Bruxelles -ul și, în final, în anul următor, danezii l-au aprobat.

De atunci, Danemarca a rămas în afara monedei unice europene (respinsă printr-un referendum în 2000), precum și din politicile comune privind Justiția, Afacerile Interne și Apărarea.

”Experiența în apărare a Danemarcei este foarte apreciată”

”Salut mesajul puternic de angajament față de securitatea noastră comună transmis astăzi de poporul danez”, a scris președintele Comisiei UE, Ursula von der Leyen, pe Twitter.

”Experiența în apărare a Danemarcei este foarte apreciată. Sunt convins că atât Danemarca, cât și UE vor beneficia de pe urma acestei decizii. Suntem mai puternici împreună”, a subliniat din nou von der Leyen.

”Când Putin invadează o țară liberă, noi ceilalți suntem uniți”

Comentariul premierului danez, Mette Frederiksen pe aceleași tonuri: ”În această seară, Danemarca a transmis un semnal important aliaților noștri din Europa și NATO și, de asemenea, președintelui Putin”, a spus ”ministrul de stat” al Danemarcei (așa a indicat premierul la Copenhaga), adăugând: ”Arătăm că atunci când Putin invadează o țară liberă și amenință stabilitatea în Europa, noi ceilalți suntem uniți”.

După invazia Ucrainei de către Moscova, vântul s-a schimbat în Europa, iar cererile oficiale din partea Suediei și Finlandei de a adera la NATO au demonstrat recent acest lucru. 

Premierul Mette Frederiksen anunțase deja referendumul de ieri la începutul lunii martie, flancat de liderii partidelor Venstre, Konservator, Radikale și SF. Odată cu da, trece și o altă decizie importantă: în același timp s-a aprobat o creștere semnificativă a bugetului apărării , care va aduce cheltuielile la 2% din PIB (în momentul de față sunt 1,47%), printr-o creștere a îndatorării.