'Până la urmă, ceea ce a făcut Putin de la început, pentru că ne-a mai ameninţat pe noi, europenii, cu arme nucleare în martie sau aprilie, ceea ce a făcut a fost mai degrabă să blufeze, să încerce să impresioneze mai degrabă, pentru a vedea cum reacţionează ţările europene în o posibilă recunoaştere sau măcar acceptare a unor referendumuri false pe care le face în cele patru regiuni. Nu credem că acest anunţ din urmă schimbă realitatea războiului', a afirmat Dîncu, la Digi24.

Ministrul Apărării a spus că ameninţările preşedintelui rus nu schimbă cu nimic situaţia României, dând asigurări că NATO nu va sta deoparte 'să privească' în cazul folosirii armelor nucleare. 'În România nu se schimbă nimic, pentru că eram într-o stare de vigilenţă încă de la începutul războiului. Noi mergem mai departe cu strategia defensivă pe care NATO a pregătit-o şi, desigur, accelerăm toate procesele de înzestrare. Nu schimbă cu nimic acest nou anunţ al lui Putin. Foarte mulţi analişti îl etichetează ca fiind unul al neputinţei, pentru că a vorbi de folosirea armelor nucleare înseamnă mai degrabă o încercare de a descuraja. Este un echilibru al violenţei, al violenţei ultime ca să spunem aşa, care se naşte prin asemenea declaraţii, pentru că, până la urmă, este un lucru foarte ştiut, nimeni nu poate folosi armele nucleare împotriva celuilalt, atâta timp cât există un echilibru al acestor arsenale. (...) NATO nu poate să stea deoparte şi să privească într-o asemenea situaţie. Există asigurări că acest echilibru al descurajării va funcţiona', a subliniat Dîncu.

Procedurile de lansare a unor lovituri nucleare sunt foarte complicate

Pe de altă parte, ministrul Apărării a explicat că procedurile de lansare a unor lovituri nucleare sunt foarte complicate, chiar şi în cazul Rusiei, cu mai mulţi paşi de urmat şi oficiali implicaţi.

'În lanţul de comandă, care există şi în SUA sau la NATO pentru folosirea armelor nucleare, dar şi în Rusia, pentru că este aproape în oglindă acest lucru, există mai mulţi paşi, eu am numărat şapte proceduri. Nu ajunge ca preşedintele să apese pe un buton din valiza nucleară, ci este vorba de trei coduri care există la preşedinte, premier, ministrul Apărării şi de acolo începe procedura militară, cu şeful de Stat Major, apoi cei care operează. Asta pentru lovitura strategică. Pentru loviturile tactice, procedura este şi mai complicată. Pentru a încerca o lovitură locală cu o bombă nucleară mai mică, pentru a descuraja sau să încerci anihilarea unei regiuni sau unui oraş, este o procedură şi mai complicată', a mai declarat Vasile Dîncu.