Desigur, cei mai mulți români nu au văzut asprete (Romanichthys valsanicola), ci Zglăvoaca sau zglăvocul (Cottus gobio). Cei doi pești seamănă extrem de mult, însă aspretele trăiește exclusiv pe cursul mijlociu al râului Vâlsan din județul Argeș, pe când zglăvoaca poate fi întâlnită în majoritatea râurilor de munte din România.

La pescuitul științific al aspretelui, care a fost realizat de Fundația Alex Găvan, joi, 27 iunie 2024, a fost prins atât un exemplar de asprete, cât și un exemplar de zglăvoacă, și au fost prezentate mass-mediei pentru a se evidenția diferențele dintre cele două specii de pești.

După cum se poate vedea în imaginea de mai jos, aspretele are un aspect general asemănător cu zglăvoaca și chiar și coloritul celor două specii este aproape similar.

Corpul aspretelui este alungit, gros și rotunjit (în secțiune aproximativ cilindric) în partea anterioară și comprimat lateral în cea posterioară, potrivit Wikipedia.

Înălțimea maximă a corpului reprezintă 14,2-20,8% din lungimea corpului fără înotătoare caudală, iar grosimea corpului 78-108 % din înălțime. Profilul dorsal al corpului este convex de la vârful botului până la inserția primei înotătoare dorsale, cu o ușoară scobitură în regiunea cefei. Profilul ventral al corpului este aproape plan. Lungimea pedunculului caudal la exemplarele adulte reprezintă 25-31,5 %, iar înălțimea minimă 6,9-9,6 % din lungimea corpului. Distanța predorsală (de la marginea anterioară a bazei primei înotătoare dorsale până la vârful botului) reprezintă 29,5-35 % din lungimea corpului.

Capul este mare, lat și gros, mai gros decât corpul, ușor comprimat dorsoventral; el este mai lat decât înalt, lungimea sa reprezintă 25,5-29,5 % din cea a corpului. Capul seamănă, oarecum, cu cel al zglăvoacei, și este aproape în întregime lipsit de solzi. Botul este rotunjit, obtuz, lungimea lui reprezintă 7,9-9,15 % din cea a corpului și 27-34 % din cea a capului.

În imaginea de mai jos, aspretele este cel din dreapta, iar zglăvoaca este cea din stânga.

Foto: Ioan Radu Gava