Potrivit afirmațiilor sale, poetul ar avea rădăcini în Transilvania, o perspectivă care contrazice convingerea generală. Această declarație a stârnit dezbateri aprinse în rândul celor prezenți, aducând în prim-plan întrebări despre identitatea culturală și influențele regionale asupra operei lui Eminescu.

"Să ştiţi că nu e întâmplătoare alegerea mea de a vă vorbi despre Eminescu, pentru că ceea ce nu s-a reţinut... am constatat că nu s-a reţinut lucrul ăsta despre Eminescu: originea lui transilvăneană. Toată lumea îl consideră moldovean pursânge, get-beget, reprezentantul Moldovei, Ipoteşti, Iaşi, Botoşani... Familia lui, bunicii lui paterni au fugit, s-au refugiat din Transilvania, au emigrat în Moldova. Vasile şi Ioana, pe care el nu i-a cunoscut, au murit de holeră, în 1844. Dar erau din Ardeal (...). Erau din zona asta, pe aici, Alba Iulia, Cluj, Zalău, în zona asta. Nu s-a găsit locul respectiv, dar erau categoric ardeleni. Deci, el de origine nu este moldovean. S-a născut în Moldova, dar nu este de origine de-acolo", le-a spus Cristian Tudor Popescu celor prezenţi la conferinţa "Eminescu - Un personaj al lui Caragiale", găzduită de Sala Dietei din Palatul Principilor Transilvaniei.

În cadrul întâlnirii cu cititorii, Popescu și-a prezentat în avanpremieră cea mai recentă carte, intitulată "Râsul Dracului", publicată la Editura Polirom. Această apariție editorială, programată să fie lansată pe 1 iunie la București, a fost primită cu interes de către publicul prezent.