În timp ce cozile aventurii cu turbina cu gaz care era în reparație în Canada sunt încă târâte, Gazprom a anunțat o nouă reducere a livrării de gaz prin Nord Stream 1, presupusa datorită unei alte turbine.

Gazprom a anunțat de miercuri o reducere drastică a livrărilor de gaze prin conducta principală către Europa, determinându-l pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski să acuze Moscova că poartă un „război al gazelor”.

„Gazprom a apelat în repetate rânduri la Siemens cu solicitări de depunere a documentelor oficiale care confirmă aprobarea scutirii de la regimurile actuale de sancțiuni ale Canadei și ale Uniunii Europene. Totuși, nu am primit actele necesare de la Siemens, potrivit comunicatului de la Vineri.

Rusia va furniza doar 20% din capacitatea conductei. Gazprom opri funcționarea uneia dintre ultimele două turbine în funcțiune din cauza „starii tehnice a motorului”, reducând livrările zilnice de gaz prin conducta Nord Stream la 33 de milioane de metri cubi pe zi.

„Monitorizăm situația foarte îndeaproape, într-un schimb strâns cu agenția federală de rețea și echipa de criză a gazelor”, a declarat ministerul german al economiei într-o declarație luni după anunțul Gazprom. „Conform informațiilor noastre, nu există niciun motiv tehnic pentru o reducere a livrărilor.”

Măsura a generat o nouă creștere a prețului gazelor.

Astfel, contractele din august la hub-ul TTF din Olanda au crescut luni cu peste 10%, iar gazele s-au tranzacționat la 176,6 euro pe MWh (1904,66 dolari/ 1.000 de mc).

La începutul zilei, cotațiile de gaze erau de 161 de euro pe MWh, sau 1.735,85 de dolari/1.000 de mc.

Zelenski, în discursul său video de luni, a spus că această mișcare este una deliberată și a îndemnat Uniunea Europeană să convină asupra sancțiunilor mai dure împotriva Rusiei. 

„Santajul Europei” de la Moscova a reprezentat „un stimulent pentru ca cel de-al optulea pachet de sancțiuni al UE să fie semnificativ mai puternic”, a spus el.

Conducta Nord Stream 1 a reluat pomparea săptămâna trecută, după o pauză de întreținere de 10 zile , dar Comisia Europeană a avertizat că este probabilă oprirea completă a gazelor de către Rusia, scrie TheGuardian.

Anunțul a venit în timp ce guvernele UE încearcă o economisire de gaz de 15% menită să evite o criză de iarnă dacă Kremlinul închide robinetele către Europa. Scopul UE este de a folosi mai puțin gaz acum pentru a construi depozite pentru iarnă.

Executivul UE a acuzat săptămâna trecută Moscova că folosește energia ca „armă” și a cerut 27 de state membre să accepte o țintă voluntară de economisire a gazelor de 15% , care ar putea deveni obligatorie dacă Bruxelles-ul declară o urgență în aprovizionare.

Oficialii UE au sperat că reuniunea celor 27 de miniștri ai energiei ai blocului comunitar de marți de la Bruxelles va ștampila planul de economisire a gazelor cu 15%. În schimb, țări din toate colțurile Europei au ridicat obiecții, în frunte cu Spania și Portugalia, care sunt relativ izolate de rețeaua de gazoducte a UE.

Propunerile au fost văzute ca fiind concepute pentru Germania, care se confruntă cu raționalizarea energetică în timp ce se străduiește să anuleze deceniile de dependență de gazul rusesc.

Viceprim-ministrul Spaniei Teresa Ribera a declarat săptămâna trecută că țara sa i s-a cerut să facă un „sacrificiu disproporționat”. „Spre deosebire de alte țări, noi, spaniolii, nu am trăit peste posibilitățile noastre din punct de vedere energetic”, a spus Ribera în comentarii neobișnuit de subliniate.

Portugalia a fost „total împotriva” propunerilor ministrului său de energie, João Galamba, a declarat presei locale săptămâna trecută, declarând că nu abordează nevoile Spaniei sau Portugaliei, care au interconexiune redusă de gaze cu restul Europei. Țările iberice folosesc, de asemenea, mai mult gaz pentru a genera electricitate, deoarece o secetă aprigă a redus producția de hidroenergie.

Grecia se opune, de asemenea, obiectivului de 15% la nivelul UE, despre care susține că îi supraîncărcă economia și consumatorii.

Între timp, Polonia și-a exprimat îngrijorarea cu privire la securitatea sa energetică. Un oficial polonez a declarat că Varșovia „nu va fi de acord cu nicio soluție care ar putea duce la utilizarea rezervelor de gaze naturale poloneze pentru nevoile altor state membre”.

Franța, Italia, Danemarca, Țările de Jos și Polonia s-au numărat printre țările care s-au opus acordării comisiei de puterea de a declara o urgență în aprovizionare. În schimb, se propune ca statele membre UE să ia această decizie critică.

Conform propunerilor revizuite, care erau încă discutate luni de ambasadorii adjuncți ai UE, țările pot obține o scutire de la ținta de 15% dacă nu sunt conectate la sistemul de interconexiune de gaz al niciunui alt stat membru. Ținta poate fi, de asemenea, ușurată dacă țările oferă să trimită gaze către un stat membru care are nevoie.

Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat săptămâna trecută că este probabil că Kremlinul va ordona oprirea completă a gazului rusesc în UE, dând o lovitură de ciocan pieței unice europene. Oficialii UE au sugerat țărilor să accelereze trecerea la sursele regenerabile, dar au spus, de asemenea, că statele ar putea lua în considerare amânarea părăsirii cărbunelui și a energiei nucleare.

Guvernul belgiei a anunțat săptămâna trecută că a ajuns la un acord politic pentru a prelungi durata de viață a două centrale nucleare cu 10 ani, invocând securitatea națională. Reactoarele Doel 4 și Tihange 3 vor fi repornite în 2026, deoarece guvernul belgian a revizuit un plan de ieșire din întreaga energie nucleară până în 2025.