Fondul german de stabilizare economică (WSF), înfiinţat pentru a ajuta companiile să depăşească criza provocată de pandemia de de coronavirus (COVID-19), a obţinut o participaţie de 20% după ce a salvat Lufthansa de la faliment, iar în ultimii ani şi-a redus progresiv participaţia, obiectivul fiind de a renunţa la toate acţiunile până în octombrie 2023, informează Agerpres.

Acum WSF a vândut investitorilor internaţionali aproximativ 74,4 milioane de acţiuni Lufthansa, echivalentul a 6,2% din capitalul social al operatorului aerian, pentru 455 milioane de euro. Instituţia a câştigat în total 1,07 miliarde de euro din vânzarea acţiunilor, înregistrând un profit de 760 milioane de euro de pe urma investiţiei.

Marţi, acţiunile Lufthansa, cea mai mare companie aeriană europeană, au închis în scădere cu 1,5%, la 6,32 euro per titlu.

Grupul Lufthansa include şi companiile Swiss International Air Lines, Brussels Airlines, Austrian Airlines, Eurowings şi Lufthansa Cargo. 

Citește și:

Franţa şi Germania vor ”o contribuţie europeană” a grupurilor energetice care obţin profituri foarte mari

Preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, a apărat luni, la o conferinţă de presă, "solidaritatea europeană" în domeniul energiei, la finalul unei convorbiri telefonice cu cancelarul german, Olaf Scholz, în cadrul căreia cei doi lideri au convenit asupra poziţiei lor, în aşteptarea negocierilor în cadrul UE, în următoarele săptămâni, potrivit Agerpres.

Macron a afirmat că este în favoarea reformării pieţei europene de electricitate pentru ca preţurile să fie fixate "într-o manieră coerentă" şi în concordanţă cu preţurile de producţie şi să nu fie stabilite doar în funcţie de cotaţia gazelor naturale, care s-a înmulţit cu cinci sau şase pe parcursul actualei crize.

De asemenea, a spus că Franţa este de acord cu achiziţiile comune de gaze la nivel european pentru a obţine tarife "mai interesante" şi cu fixarea unor plafoane pentru gazele ruseşti exportate în Europa prin gazoducte.

El a spus că Parisul şi Berlinul vor susţine în faţa celorlalţi parteneri comunitari un nou impozit pentru companiile energetice care au costuri de producţie mult sub preţurile pe care le obţin acum de pe piaţă.

În opinia sa, ar fi bun un consens european, pentru "a evita distorsionările" în cadrul pieţei unice, dar, dacă asta nu se va putea, dezbaterea pe această taxare a profiturilor excepţionale va reveni pe plan naţional.

Macron şi Scholz au stabilit, de asemenea, un mecanism de coordonare bilateral pentru a face faţă crizei energetic din iarna ce vine, pornind de la constatarea că "Germania are nevoie de gazele noastre şi noi avem nevoie de electricitatea produsă în toată Europa şi, în particular, în Germania", deoarece mai mult de jumătate din centralele nucleare franceze sunt în prezent oprite.

Concret, Franţa va majora în următoarele săptămâni capacităţile de export al gazelor prin gazoduct în Germania prin o serie de lucrări care "vor fi gata pentru la iarnă".

În paralel, Germania s-a angajat să producă mai multă electricitate şi să aprovizioneze Franţa în cazul vârfurilor de consum, care ar putea fi problematice în contextul opririi actuale a centralelor nucleare (31 din cele 56 din parcul nuclear francez), care în mod normal generează 70% din energia Franţei, oprire care o obligă acum să importe din ţările vecine.

Pe plan intern, Macron a reiterat mesajul ca toţi francezii să facă eforturi pentru a economisi 10% din energie, astfel încât să fie evitat riscul unor întreruperi sau raţionalizarea furnizării în timpul iernii şi a cerut, în primul rând, cât mai este cald temperatura la aparatele de climatizare să fie crescută şi când va veni iarna temperatura pentru încălzire să nu treacă de 19 grade.

Preşedintele francez a subliniat că în următoarele săptămâni se va evalua dacă populaţia aplică voluntar aceste măsuri de economisire, deoarece, în caz contrar, există posibilitatea de a se impune obligaţii.