„Trebuie să fim foarte vigilenți pentru că istoria ne spune, în special în Europa, că defăimarea celuilalt, denigrarea celuilalt, este un prevestitor a ceea ce urmează să vină,” a declarat Volker Turk într-o conferință de presă la Geneva. „Este un semnal de alarmă pe care trebuie să-l tragem.”

Partidele de extremă dreapta au înregistrat câștiguri în Parlamentul European luna trecută, iar Franța organizează în acest weekend un al doilea tur de scrutin în care oponenții Raliului Național, un partid de extremă dreapta și anti-imigrație, încearcă să-i blocheze accesul la putere.

Turk, austriac de origine, a cărui țară a devenit un focar de antisemitism în anii 1930 și a participat la Holocaust după anexarea sa de către Germania nazistă în 1938, a declarat anterior că dorința de a preveni atrocități viitoare a fost parte din motivația sa de a candida pentru funcția de Înalt Comisar al ONU pentru Drepturile Omului. 

Fost oficial de rang înalt la agenția ONU pentru refugiați, Turk a luptat ani de zile pentru a spori protecția acestora. „În Europa, din păcate, am văzut o creștere a discursului de ură, o creștere a discursului discriminatoriu, și este important ca liderii politici să fie foarte clari că trebuie să existe toleranță zero pentru discursul de ură și pentru orice încercare de a denigra pe alții,” a spus el.

Turk a pus pe seama pandemiei de COVID-19 și a consecințelor acesteia, inclusiv creșterea costului vieții, ascensiunea politicii populiste și extremiste, care au „dezavantajat și dezamăgit un segment mare al populației.”

„Partidele politice tradiționale nu sunt niciodată auto-reflective în ceea ce privește modul în care ar putea să-și facă treaba pentru a răspunde nemulțumirilor legitime pe care populațiile și circumscripțiile le au,” a adăugat el.

Turk, care este aproape la jumătatea mandatului său de patru ani ca șef al drepturilor omului al ONU, și a cărui sarcină este să condamne atacurile asupra libertăților, a spus că spera să-și folosească poziția pentru a avea un impact asupra problemelor globale precum schimbările climatice. Cu toate acestea, el a spus că războaiele din Gaza, Ucraina și Sudan l-au forțat să adopte un mod de „gestionare a crizelor.”

„Am văzut normalizarea unor lucruri care, sincer, erau de neconceput chiar și cu câțiva ani în urmă,” a spus el.