Roverul lunar utilizat în cadrul misiunii indiene Chandrayaan-3 s-a separat cu succes de vehiculul spaţial joi dimineaţă pentru a-şi începe misiunea de explorare a suprafeţei Lunii, a anunţat agenţia spaţială din această ţară prin intermediul unui mesaj publicat pe contul său de pe platforma de socializare X, cunoscută până de curând sub numele de Twitter, informează Reuters şi AFP.

Sonda indiană a aselenizat miercuri seară lângă polul sudic al Lunii, o regiune neexplorată până acum, la doar câteva zile după eşecul suferit de sonda rusească Luna-25, ajutând India să devină prima ţară din lume care a reuşit o astfel de realizare tehnico-ştiinţifică.

"Roverul Ch-3 a coborând din modulul de asolizare şi India a făcut o plimbare pe Lună!", a anunţat Agenţia Indiană de Cercetare Spaţială (ISRO) în acel mesaj.

Prim-ministrul Narendra Modi a declarat că miercuri a fost "o zi istorică" şi a salutat succesul misiunii indiene, celebrat în întreaga ţară.

Robotul mobil Pragyan ("Înţelepciune" în sanscrită - n.red.) are şase roţi, este alimentat cu energie solară şi va explora acea zonă încă prea puţin cartografiată până în prezent. El va transmite spre Terra imagini şi date ştiinţifice în timpul misiunii sale de două săptămâni.

Realizată cu un buget de aproximativ 6,15 miliarde de rupii (74,5 milioane de dolari), aceasta a fost cea de-a doua tentativă a Indiei de a plasa cu succes un vehicul pe suprafaţa Lunii. O misiune precedentă din 2019, Chandrayaan-2, a reuşit să plaseze un modul orbital în jurul Lunii, însă modul său de asolizare s-a prăbuşit pe scoarţa satelitului natural al Pământului.

Condițiile neprimitoare de pe partea neexplorată a lunii

"Chandrayaan" înseamnă "vehicul lunar" în hindusă şi sanscrită.

Scoarţa neregulată de la Polul Sud al Lunii reprezintă o regiune de mare interes pentru comunitatea ştiinţifică datorită depozitelor sale de gheaţă, care ar putea să ofere oxigen, carburant şi apă potabilă pentru misiunile viitoare, însă terenul său accidentat reprezintă o provocare importantă pentru procedurile de aselenizare.

Numeroşi oameni din lumea întreagă au urmărit aselenizarea de miercuri, iar aproape 7 milioane de persoane au urmărit transmisiunea în live stream pe platforma YouTube.

Rugăciuni au fost rostite în mai multe lăcaşuri de cult, în timp ce şcolile indiene au organizat pentru elevii lor vizionări TV în direct ale evenimentului.

Inginerii de la ISRO se aşteaptă ca sonda Chandrayaan-3 să funcţioneze două săptămâni, pentru a realiza o serie de experimente ştiinţifice, inclusiv o analiză spectrometrică privind compoziţia minerală a scoarţei lunare.

India s-a alăturat astfel unui club foarte restrâns de ţări care au reuşit să desfăşoare misiuni de acest tip. Doar Statele Unite, fosta Uniune Sovietică şi China au reuşit până în prezent aselenizări controlate.

Cum a decurs până acum misiunea indienilor 

Misiunea Chandrayaan-3 conţine un modul de asolizare, denumit Vikram, şi robotul mobil Pragyan.

Lansată în urmă cu şase săptămâni, misiunea indiană a fost mai lentă în ceea ce priveşte timpul de care a avut nevoie pentru a ajunge pe Lună în comparaţie cu misiunile americane cu echipaj uman din programul Apollo din anii 1960-1970, care au reuşit această performanţă în doar câteva zile.

Racheta lansatoare indiană a fost într-adevăr mult mai puţin puternică decât celebra Saturn V, folosită în programul lunar american.

Programul aerospaţial al Indiei beneficiază de un buget relativ modest, dar care a crescut considerabil după prima sa tentativă de a plasa o sondă pe orbita Lunii în anul 2008.

Misiunea Chandrayaan-3, realizată cu un buget mult mai mic în comparaţie cu cele ale altor ţări, evidenţiază o inginerie spaţială considerată "frugală".

Potrivit experţilor din acest domeniu de activitate, India reuşeşte să îşi menţină costurile de exploatare la niveluri scăzute reproducând sau adaptând tehnologia spaţială deja existentă pentru atingerea obiectivelor proprii, mai ales datorită abundenţei sale de ingineri foarte bine pregătiţi şi care sunt plătiţi mult mai puţin decât omologii lor din străinătate.