Este a 16-a săptămână consecutivă de mobilizare, la Tel Aviv şi în alte oraşe din ţară, înainte de o săptămână în care Israelul va comemora Yom Hazikaron (Ziua Amintirii), în memoria soldaţilor săi ucişi, precum şi pentru victimele terorismului, şi va sărbători 75 de ani de la proclamarea independenţei.

La Tel Aviv, unii manifestanţi au purtat pancarte pe care se putea citi: "Vom apăra pentru ce aţi căzut", cu referire la soldaţii căzuţi în lupte.

Manifestaţia de la Tel Aviv, cea mai mare adunare din ţară, a reunit zeci de mii de participanţi, potrivit unui corespondent al agenţiei France Presse.

Alte demonstraţii, de amploare mai redusă, au avut loc şi în alte oraşe din ţară, în special la Haifa (nord).

Poliţia nu oferă date oficiale cu privire la numărul de participanţi la manifestaţii.

Protestele de sâmbătă preced o săptămână în care vor fi organizate mari adunări ale oponenţilor şi partizanilor reformei, alături de comemorarea Yom Hazikaron (Ziua Amintirii), marţi. Comemorările pentru Ziua Amintirii se vor încheia seara cu aprinderea unei torţe care va marca începutul sărbătorii Yom Haatzmaut (Ziua Independenţei).

Duminică, la Tel Aviv este prevăzută o mare manifestaţie a oponenţilor reformei în paralel cu discursul ţinut de premierul Netanyahu la adunarea generală a Jewish Federations of North America (Federaţiilor Evreieşti din America de Nord).

Un alt miting mare al oponenţilor reformei a fost anunţat pentru marţi seară la Tel Aviv.

În ce îi priveşte, partizanii reformei au plănuit să se adune joi seară.

De la anunţarea proiectului de reformă la începutul lui ianuarie, zeci de mii de israelieni au ieşit în stradă în fiecare săptămână pentru a denunţa reforma şi a critica guvernul format în decembrie de Benjamin Netanyahu.

Pe 27 martie, acesta a anunţat o "pauză" legislativă pentru a da o "şansă (...) dialogului" după o intensificare a protestelor, începutul unei greve generale şi apariţia unor tensiuni în cadrul majorităţii, dar mobilizarea împotriva reformei rămâne puternică.

Pentru guvern, reforma urmăreşte, printre altele, reechilibrarea puterilor prin reducerea prerogativelor Curţii Supreme, pe care executivul le consideră politizate, în beneficiul parlamentului.

Criticii reformei consideră, dimpotrivă, că aceasta riscă să deschidă calea spre o derivă iliberală sau autoritară.