Analizele realizate de Centrul de Drept şi Economie pentru Sport (CDES) au revizuit, în sus, estimările iniţiale referitoare la impactul economic al JO-2024 pentru regiunea capitalei Franţei, care în 2016 au fost evaluate undeva între 5,3 şi 10,7 miliarde de euro. Nicio estimare nu a fost furnizată în ceea ce priveşte întreaga Franţă, Parisul şi regiunea din jurul său concentrând marea majoritate a locurilor unde se vor desfăşura competiţiile, precum şi majoritatea probelor sportive, subliniază CDES.

Noile cifre publicate marţi, care iau în calcul impactul inflaţiei, se împart în trei categorii: veniturile legate de organizarea evenimentului, cele provenite din construcţia sau renovarea infrastructurilor şi, în sfârşit, cele aşteptate din turism. Beneficiile aşteptate se întind pe perioada 2018 - 2034.

Potrivit responsabilului de studii economice de la CDES, Christophe Lepetit, studiul măsoară "accelerarea activităţii în raport cu o situaţie în care evenimentul nu ar fi fost organizat", mai degrabă decât "profitabilitatea" Jocurilor Olimpice, care va fi evaluată într-un studiu separat.

Beneficiile generate de cheltuielile comitetului de organizare al JO-2024 ar urma să se situeze între 3,2 miliarde de euro (pragul inferior) şi 4,6 miliarde de euro (pragul superior), scenariul principal mizând pe beneficii de 3,8 miliarde de euro.

Impactul economic al cheltuielilor de organizare se concentrează pe perioada 2018 - 2024, în fazele de pregătire şi desfăşurare a Jocurilor Olimpice şi Paralimpice, detaliază CDES. Beneficiile previzionate pentru perioada care va urma Jocurilor Olimpice (2025-2034) ar urma să se situeze, în cel mai bun caz, la 322 milioane de euro.

În condiţiile în care numeroase infrastructuri, care vor găzdui probe la JO-2024, fuseseră deja construite înainte de atribuirea evenimentului, beneficiile aşteptate de pe urma cheltuielilor cu lucrările de construcţie şi renovare sunt cuprinse între 2,1 şi 3,0 miliarde de euro, scenariul principal avansând o cifră de 2,5 miliarde de euro. Şi în acest caz, beneficiile se vor concentra pe perioada 2018 - 2024 şi doar câteva zeci de milioane de euro sunt estimate pentru perioada 2025 - 2034.

Autorii studiului subliniază că, în mod voluntar, s-au limitat pe calcularea beneficiilor care sunt legate direct de construirea şi renovarea infrastructurilor "de care a fost cu adevărată nevoie pentru JO" (stadioane, sat olimpic etc).

Anumite cheltuieli cu infrastructurile care sunt mai puţin legate în mod direct de eveniment sunt excluse din calcul. Acesta este de exemplu cazul cu Grand Paris Express, un grup de noi linii de tranzit rapid construite în regiunea Île-de-France, care a fost eliminat din calculul beneficiilor, atât în 2016, cât şi în 2024, a precizat Christophe Lepetit.

În ceea ce priveşte beneficiile din partea turismului, acestea sunt vizate de cel mai mare grad de incertitudine, pentru că turiştii nu au ajuns încă în Franţa pentru Jocurile Olimpice. Autorii studiului estimează că beneficiile ar urma să se situeze undeva între 1,4 şi 3,6 miliarde de euro. Impactul va depinde în special de numărul biletelor vândute pentru probele olimpice şi paralimpice.

Printre cele 12,4 până la 14 milioane de bilete care sunt considerate drept "comercializabile" de către CDES, cel puţin 77% ar urma să îşi găsească un cumpărător pentru Jocurile Olimpice şi cel puţin 62% pentru Jocurile Paralimpice, se aşteaptă CDES.

În schimb, spre deosebire de primele două categorii, veniturile care au legătură cu turismului în perioada de după JO (2025-2034) ar putea fi considerabile, "graţie unei creşteri potenţiale a turismului după Jocuri în Île-de-France", urmând să se situeze undeva între 201 milioane şi 1,2 miliarde de euro, potrivit unor diferite scenarii.

Cu toate acestea, autorii studiului subliniază că nu se poate face o comparaţie între beneficiile JO-2024 şi cele generate cu prilejul ediţiilor precedente. "Este dificil să compari realităţi diferite, ţări diferite şi economii diferite", subliniază Tania Braga, directoare la CIO.