Angajamentul Băncii Centrale Europene de a introduce un ”scut anti-răspândire” mulțumește bursele, potrivit Europa Today.

Confirmarea a venit la audierea în Parlamentul European a președintelui BCE, Christine Lagarde, care a reiterat necesitatea noului instrument de ”antifragmentare” anunțat săptămâna trecută de Consiliul Guvernatorilor Băncii Centrale.

Cuvinte care au împins în sus acțiunile principalelor instituții bancare din UE, care au fost forța motrice pentru restul bursei.

Criza europeană cauzată de conflictul din Ucraina 

”În Europa, peisajul economic și geopolitic s-a schimbat radical în urma agresiunii nejustificate a Rusiei împotriva Ucrainei”, a început președintele BCE în discursul său la Comisia pentru afaceri economice a Parlamentului European.

”Prețurile la energie sunt cu 39,2% peste nivelurile de acum un an”, a amintit Lagarde, precum și ”prețurile alimentelor au crescut cu 7,5% în mai, reflectând parțial importanța Ucrainei și Rusiei printre principalii producători mondiali de produse agricole”.

Sunt preconizate două creșteri ale ratelor la dobânzi

Galopul lung al inflației la niveluri fără precedent în zona euro de la introducerea monedei unice a determinat BCE să ”crească ratele dobânzilor cu 25 de puncte de bază” până în iulie și ”ne așteptăm să creștem din nou ratele dobânzilor în septembrie”, a subliniat președintele amintind măsurile anunțate săptămâna trecută.

În ședință, Lagarde a răspuns acuzațiilor celor care văd acțiunea BCE indiferent de riscurile pentru datoriile publice europene, în primul rând pe cea italiană. 

”Oricine se îndoiește de determinarea noastră” față de orice risc de fragmentare ”face o mare greșeală”, a subliniat liderul Eurotower. ”Dacă apare riscul de fragmentare, acesta va fi abordat cu instrumentele și flexibilitatea potrivite”, a adăugat Lagarde.

Noul instrument ”va fi eficient, proporțional și în termenii mandatului nostru”, a subliniat președintele BCE. 

De ce băncile centrale ridică ratele dobânzilor pentru a lupta împotriva inflației

Pentru a combate creșterea inflației, cauzată pe de o parte de criza Covid și, pe de altă parte, de repercusiunile asupra economiei mondiale ale războiului din Ucraina, Banca Centrală Europeană intenționează să majoreze de două ori ratele dobânzilor în această vară: mai întâi în iulie și apoi în Septembrie.

 După cum a anunțat președintele Christine Lagarde, prima creștere va fi de 0,25%, în timp ce mărimea celei de-a doua va depinde de modul în care evoluează situația.

 Și BCE este doar ultima dintr-o lungă listă de bănci centrale care a făcut această alegere: până acum cel puțin 45 de țări au crescut ratele, conform datelor FactSet. Printre acestea se numără Regatul Unit, Suedia, Norvegia, Canada, India, Coreea de Sud, Australia și Statele Unite, unde Rezerva Federală a crescut chiar și costul împrumutului cu 0,75 puncte procentuale, cea mai mare creștere din 1994.

Dar pentru că dacă există inflație?

Ratele mai mari sunt văzute în teoriile economice capitaliste ca instrumente puternice de combatere a creșterii prețurilor. Acestea fac împrumuturile mai scumpe, cântărind cererea consumatorilor și expansiunea afacerilor, la rândul lor răcind creșterea economică și încetinind angajarea.

Această combinație poate duce la o creștere mai slabă a salariilor pentru gospodării și o putere mai mică de stabilire a prețurilor pentru firme, conducând în cele din urmă la scăderea inflației.

Băncile centrale au puterea exclusivă de a emite bancnote și monede, de a controla rezervele valutare și, în general, de a asigura sănătatea sistemului financiar.

La momentul lirei aceste puteri erau deținute de Banca Italiei, dar acum, ca și pentru toate țările euro, aceleași puteri au fost delegate și către Institutul din Frankfurt.

Misiunea principală a BCE, ca și a tuturor băncilor centrale, este de a asigura stabilitatea prețurilor. Aceasta înseamnă că trebuie să controleze atât inflația, adică atunci când prețurile cresc, cât și opusul ei, deflația, când acestea scad.