Potrivit unui comunicat al Guvernului, premierul a subliniat sprijinul constant al României pentru Republica Moldova, de la livrarea de urgenţă a unor cantităţi de energie electrică, după sistarea livrărilor din Ucraina, până la furnizarea de gaz, lemne de foc şi păcură, scrie Agerpres.

Preşedintele Republicii Moldova a prezentat situaţia după recenta tăiere de livrări de gaze şi nerespectarea contractului de către Gazprom şi Federaţia Rusă, atât către Republica Moldova aflată sub controlul autorităţilor legitime de la Chişinău, cât şi faţă de malul stâng al Nistrului, expus dificultăţilor financiare în perioada imediat următoare, precizează sursa citată.

Maia Sandu a mulţumit României pentru reacţia promptă privind compensarea de urgenţă a deficitului de energie electrică, arătând că vecinătatea cu războiul din Ucraina ridică îngrijorări şi produce efecte imediate.

De asemenea, cei doi înalţi oficiali au subliniat necesitatea decongestionării traficului de frontieră prin extinderea podurilor şi căilor de transport existente şi prin construirea de noi poduri peste râul Prut, care vor îmbunătăţi interconectarea dintre cele două state şi legăturile economice, comerciale şi de afaceri, arată comunicatul transmis de Executiv.

Oportunităţile astfel create pot antrena investiţiile de capital europene şi mări atractivitatea Republicii Moldova pentru partenerii externi, precizează sursa amintită.

Citește și:

Maia Sandu mizează pe sprijinul Casei Regale a României pentru aderarea la UE: „Integrarea europeană este şansa noastră de a rămâne parte a lumii libere”

În timpul întrevederii de vineri dintre preşedintele Maia Sandu şi Majestatea Sa Margareta, Custodele Coroanei Române, s-au purtat discuţii privind relaţiile moldo-române, dar şi despre situaţia complicată prin care trece Republica Moldova şi întreaga regiune.

Cu această ocazie, Maia Sandu a mulţumit pentru sprijinul generos pe care România îl oferă şi de această dată Moldovei de peste Prut pentru a rezista în faţa crizelor.

"Mi-am exprimat recunoştinţa şi pentru implicarea Casei Regale a României în promovarea, în capitalele europene, a aspiraţiilor noastre de euro-integrare. Am simţit această implicare atunci când am obţinut statutul de ţară candidată la UE, mizăm pe sprijinul Casei Regale şi în paşii următori spre aderare. Integrarea europeană este şansa noastră de a rămâne parte a lumii libere", a subliniat Maia Sandu, potrivit unui comunicat.

Conform sursei citate, şefa statului a vorbit cu Majestatea Sa Margareta şi despre proiectele în domeniile educaţiei, sănătăţii şi social, susţinute de Casa Regală a României, şi a apreciat deschiderea Custodelui Coroanei de a promova investiţiile şi consolidarea relaţiilor economice bilaterale.

"Cred cu tărie că la aceste poduri virtuale se vor alătura podurile adevărate pe care le vom construi peste Prut, apropiind şi mai mult ţările şi cetăţenii noştri", a mai menţionat preşedinta Maia Sandu.

Majestatea Sa Margareta, Custodele Coroanei Române, efectuează, împreună cu Principele Radu, o vizită la Chişinău.

De cine depinde mai mult dezvoltarea Republicii Moldova: România sau Uniunea Europeană? „Trebuie să mergem cot la cot în acest proces”

Întrebat dacă dezvoltarea Republicii Moldova depinde mai mult de România sau de Uniunea Europeană, Spînu a răspuns:

„Eu cred că ele nu pot fi separate aşa. Noi toţi înţelegem că integrarea Moldovei în Uniunea Europeană nu poate să se întâmple fără România. Deci România este principalul nostru pilon în procesul de integrare europeană. Şi noi nu vedem altfel cum să reuşim dacă România nu va fi de partea noastră şi noi nu vom merge, cumva, cot la cot în acest proces de integrare europeană a Moldovei.”

Cu toate acestea, întrebat dacă este satisfăcut de colaborarea României cu Republica Moldova în domeniul infrastructurii rutiere și feroviare, Spînu a declarat:

„Evident că eu mi-aş dori să se deruleze mult mai repede şi cred că şi colegii din România. Nu vreau să arunc cumva vinovăţia într-o parte sau în alta, este, dacă vreţi, o şansă în trecut ratată, care de abia acum îşi capătă tracţiunea. Aceste contacte şi aceste şedinţe comune ale Guvernului, ale Parlamentului, vizite bilaterale, foarte multe la diferite niveluri, de fapt creează aceste mecanisme care, încet, încet, grăbesc procesele de colaborare între ţările noastre. Eu, încă o dată, îmi doresc ca lucrurile să se mişte mai repede şi sunt sigur că şi colegii din România la fel, dar sunt şi proceduri birocratice, care, cumva, ne împiedică în unele momente.

Citește mai mult AICI.