În timpul întrevederii de vineri dintre preşedintele Maia Sandu şi Majestatea Sa Margareta, Custodele Coroanei Române, s-au purtat discuţii privind relaţiile moldo-române, dar şi despre situaţia complicată prin care trece Republica Moldova şi întreaga regiune.

Cu această ocazie, Maia Sandu a mulţumit pentru sprijinul generos pe care România îl oferă şi de această dată Moldovei de peste Prut pentru a rezista în faţa crizelor.

"Mi-am exprimat recunoştinţa şi pentru implicarea Casei Regale a României în promovarea, în capitalele europene, a aspiraţiilor noastre de euro-integrare. Am simţit această implicare atunci când am obţinut statutul de ţară candidată la UE, mizăm pe sprijinul Casei Regale şi în paşii următori spre aderare. Integrarea europeană este şansa noastră de a rămâne parte a lumii libere", a subliniat Maia Sandu, potrivit unui comunicat.

Conform sursei citate, şefa statului a vorbit cu Majestatea Sa Margareta şi despre proiectele în domeniile educaţiei, sănătăţii şi social, susţinute de Casa Regală a României, şi a apreciat deschiderea Custodelui Coroanei de a promova investiţiile şi consolidarea relaţiilor economice bilaterale.

"Cred cu tărie că la aceste poduri virtuale se vor alătura podurile adevărate pe care le vom construi peste Prut, apropiind şi mai mult ţările şi cetăţenii noştri", a mai menţionat preşedinta Maia Sandu.

Majestatea Sa Margareta, Custodele Coroanei Române, efectuează, împreună cu Principele Radu, o vizită la Chişinău.

De cine depinde mai mult dezvoltarea Republicii Moldova: România sau Uniunea Europeană? „Trebuie să mergem cot la cot în acest proces”

România este principalul pilon al procesului de integrare europeană al Republicii Moldova, declară vicepremierul moldovean Andrei Spînu, într-un interviu acordat marţi pentru Agerpres.

Întrebat dacă dezvoltarea Republicii Moldova depinde mai mult de România sau de Uniunea Europeană, Spînu a răspuns:

„Eu cred că ele nu pot fi separate aşa. Noi toţi înţelegem că integrarea Moldovei în Uniunea Europeană nu poate să se întâmple fără România. Deci România este principalul nostru pilon în procesul de integrare europeană. Şi noi nu vedem altfel cum să reuşim dacă România nu va fi de partea noastră şi noi nu vom merge, cumva, cot la cot în acest proces de integrare europeană a Moldovei.”

Cu toate acestea, întrebat dacă este satisfăcut de colaborarea României cu Republica Moldova în domeniul infrastructurii rutiere și feroviare, Spînu a declarat:

„Evident că eu mi-aş dori să se deruleze mult mai repede şi cred că şi colegii din România. Nu vreau să arunc cumva vinovăţia într-o parte sau în alta, este, dacă vreţi, o şansă în trecut ratată, care de abia acum îşi capătă tracţiunea. Aceste contacte şi aceste şedinţe comune ale Guvernului, ale Parlamentului, vizite bilaterale, foarte multe la diferite niveluri, de fapt creează aceste mecanisme care, încet, încet, grăbesc procesele de colaborare între ţările noastre. Eu, încă o dată, îmi doresc ca lucrurile să se mişte mai repede şi sunt sigur că şi colegii din România la fel, dar sunt şi proceduri birocratice, care, cumva, ne împiedică în unele momente.

Cel puţin pe proiectele pe care le-am  iniţiat am avut un progres considerabil. Să luăm, de exemplu, reducerea tarifelor la roaming, care s-a întâmplat în şase luni de când am venit la Guvern. Nu s-a întâmplat în 30 de ani şi s-a întâmplat în şase luni. La fel cu acordurile pe poduri. Toate acordurile pe poduri au fost semnate şi deja se lucrează. Referitor la apă, ApaVital din Iaşi va trece Prutul chiar până la finalul anului. A durat un pic, dar l-am dus la capăt. Iarăşi un proiect care a fost discutat încă zece ani în urmă. Nu mai vorbim de domeniul energetic, în care avem contracte comerciale. Cine îşi mai aminteşte când s-a cumpărat ultima dată energie electrică din România? Cred că nici eu nu îmi aduc aminte. Ştiu că a fost o situaţie în anul 99 când a fost o situaţie de urgenţă, dar acum avem contracte comerciale cu trei furnizori din România. OPCOM-ul, operatorul de piaţă, va veni în Republica Moldova şi se va lansa. Bursa română de mărfuri s-a lansat în Republica Moldova şi evident că îmi doresc mai mult, dar să nu uităm că e de abia un an de când toate acestea s-au întâmplat.

Eu cred că noi avem o şansă istorică, în care avem un guvern pe deplin angajat în procesul de integrare europeană şi pe deplin angajat în restabilirea relaţiilor cu România, pe toate domeniile.”

Republica Moldova nu exclude deconectarea orașelor de la energie

Republica Moldova trece prin cea mai profundă criză energetică de la obţinerea independenţei, în 1991, declară vicepremierul moldovean Andrei Spînu, într-un interviu acordat marţi. Potrivit acestuia, actualul deficit de energie este atât de mare încât autorităţile iau în calcul şi cele mai negre scenarii, printre care şi deconectarea totală a unor localităţi.

Andrei Spînu vorbeşte despre efectele grave ale războiului din Ucraina asupra Republicii Moldova, subliniind că populaţia moldoveană resimte urmările conflictului generat de forţele armate ruse aproape la fel ca ucrainenii.

Referindu-se la perspectiva integrării Republicii Moldova în Uniunea Europeană, vicepremierul de la Chişinău reiterează că acest lucru "nu poate să se întâmple fără România".

„Sincer vorbind, noi luăm în calcul toate scenariile, inclusiv deconectări în lanţ, aşa ca să păstrăm echilibrul sistemului electro-energetic. Ce facem la moment este că, chiar azi comisia de situaţie excepţională a luat anumite decizii, aşa cum aţi menţionat, de reducere a iluminatului stradal, a iluminatului decorativ, iluminatului publicitar, pentru a reduce consumul de energie electrică, dar nu excludem faptul că vom fi într-o situaţie în care să deconectăm oraşe sau sate în totalitate de la energia electrică în anumite ore pentru a reduce consumul.

Toată lumea ar putea fi afectată, atât operatorii industriali, cât şi cetăţenii, dar, repet, este un scenariu pe care noi nu ni-l dorim şi în acest sens căutăm soluţii, dar este un scenariu pe care noi îl aşteptăm şi ne pregătim pentru el”, a spus Spînu.