E posibil ca invazia lui Putin în Ucraina să ne readucă într-adevăr la epoca în care europenii consumau doar produse de sezon? Ce-i drept, mare parte din populația României este obișnuită cu acest sistem, prin prisma faptului că nu își permitea nici până acum să cumpere prea multe legume iarna. În plus, în perioada anilor 1980 alimentele se găseau cu dificultate în orice anotimp. 

Deficitul energetic cu care se confruntă Europa din cauza dependenței de gazul și petrolul rusesc ar putea schimba obiceiurile alimentare ale europenilor. 

Cel mai mare producător de roșii din Suedia, Nordic Green, a spus deja că nu vor face nimic în timpul iernii pentru că prețul energiei electrice este prea mare pentru ei, iar multe sere din Olanda se pregătesc și ele să oprească complet producția.

De zeci de ani, ne-am obișnuit să ne bucurăm de roșii, ardei, castraveți, salată verde, ceapă de primăvară pe mesele noastre în anotimp, chiar și iarna, dar lucrul acesta s-ar putea schimba, cel puțin pentru iarna care vine.

Unele dintre aceste legume provin din sere neîncălzite, dar o mare parte a producției din Europa nu este posibilă fără încălzirea suplimentară a zonei de creștere.

Cultivarea legumelor în sere încălzite va deveni neprofitabilă din cauza creșterii galopante a costurilor cu energia, care va afecta semnificativ aprovizionarea pieței europene și va provoca penurie și, în consecință, o creștere suplimentară puternică a prețurilor.

Deși serele încălzite reprezintă doar o parte din producția agricolă, experții estimează că volumele acestora sunt încă atât de mari încât vor cauza probleme de aprovizionare pentru supermarketuri, ceea ce va duce, în final, la creșteri de preț. 

Unii dintre producătorii europeni a căror producție de seră depinde de încălzire știu deja fie că nu vor produce deloc legume în timpul iernii din cauza costurilor excesiv de mari ale energiei, fie că vor reduce semnificativ producția datorită economiilor de energie. 

E doar o chestiune de timp când problema va fi percepută mai serios de furnizori, distribuitori și comercianți

Financial Times, de exemplu, relatează o poveste despre familia Montalbano, care produce castraveți de zeci de ani în sud-estul Angliei.

Anul acesta, din cauza creșterii dramatice a prețului costurilor de încălzire, ei știu deja că vor trebui să-și reducă producția la jumătate.

Creșterea costurilor cu energia pentru fermieri variază de la o țară la alta, dar practic se exprimă prin creșteri ale prețului la facturile de gaz și de electricitate.

Cele mai afectate sunt acele culturi necesită un consum mare de energie: castraveți, diverse salate și roșii.

Fermierii de la nivel național din UE au avertizat deja public de mai multe ori că toamna și iarna, consumatorii trebuie să se aștepte la lipsuri neobișnuite și la creșteri semnificative de preț. 

Coap-Cogeca (asociația fermierilor din UE), FoodDrink Europe și PFP (asociațiile marilor producători) au declarat că membrii lor încep deja să oprească producția și anunță o reducere drastică a livrărilor. Ei cer să fie scutiți de planurile naționale sau europene comune de economisire a energiei.

Secretarul general al Copa-Cogecae, Pekka Pesonen, avertizează că în această iarnă consumatorii trebuie să socotească prețurile mai mari și penuria mai multor tipuri de fructe și legume: „Este ceva ce nu am mai văzut până acum... Nimeni nu a văzut asta venind și are consecințe atât de complexe.”

La creșterea prețurilor energiei în producția agricolă se adaugă creșterea semnificativă a prețurilor îngrășămintelor artificiale, dar și costurile de transport.

Industria alimentară, afectată puternic

Nu trebuie să uităm că producția de panificație va fi, de asemenea, sub presiunea din ce în ce mai mare din cauza costurilor cu energie.

Până acum, de exemplu, prețul untului în UE a crescut cu 80% până la jumătatea anului, iar laptele praf este cu 28% mai scump.

O proporție semnificativă a producătorilor mari din UE și-au redus deja planurile de semănat și plantare pentru că consideră că producția lor nu este profitabilă, dar cei din nordul Europei au cele mai mari probleme. 

Țările de Jos sunt responsabile pentru o cincime din exporturile mondiale de roșii și au deja luminile stinse în multe sere și nu le vor aprinde iarna aceasta.

Cel mai mare furnizor de roșii din Suedia și Danemarca - Alfred Pederson & Son - va închide în această iarnă 350.000 de metri pătrați de sere. Anual, produc aproximativ 20.000 de tone de roșii, dintre care un sfert în timpul iernii.

Expertul în energie al Glastuinbouw Nederland, Alexander Formsma, spune: „Probabil că nu veți vedea roșii și castraveți proaspeți în timpul iernii, deoarece producția lor nu este profitabilă”.

Vor fi probleme și cu livrarea culturilor agricole care sunt cultivate în aer liber, deoarece răcirea acestor produse va fi prea costisitoare. Producătorii belgieni de mere, de exemplu, au avertizat deja că sezonul lor va fi mult mai scurt, deoarece nu își pot permite costuri exorbitante de răcire.

Totul a devenit atât de scump încât fermierii ro în masă renunță la producție. 

Estimările variază, dar este posibil ca 50-75% dintre cultivatori de salată verde la nivelul UE să renunțe la producție.

În industria zahărului, procesatorii se grăbesc pentru că se tem că, în zilele reci, prelucrarea va fi mult mai costisitoare. Cel mai mare producător francez, Tereos, a început deja, mult mai devreme decât de obicei, procesul de transformare a sfeclei de zahăr în zahăr, mare consumatoare de energie.

Chiar și în țările sudice ale Europei se confruntă cu problemele costurilor inputurilor. Italienii, de exemplu, se plâng că au fost „distruși” de seceta din timpul verii, așa că acum funcționează cu pierderi de exploatare, urmând să fie loviti și de costurile cu energia care sosesc odată cu iarna.

Chiar și acei producători care au dispersat producția pe mai multe culturi din Italia susțin că nu pot suporta costuri energetice de trei ori mai mari decât anul trecut, iar acestora li se adaugă și alte creșteri de preț. Îngrășământul este de patru ori mai scump.

În toate acestea, nu trebuie să uităm că marea majoritate a producătorilor din UE au contracte de livrare la un preț prestabilit. Mulți dintre ei se află într-o situație în care este mai înțelept să nu produci. 

Producătorii calculează că vor putea trăi din economiile acumulate de-a lungul anilor.