A treia zi din săptămâna de după Paște mai poartă numele, în popor, de „nunta şoarecilor”, iar motivul pentru care a căpătat această denumire se leagă de o interdicție pe care o au femeile.

Zilele de miercuri și vineri din Săptămâna Luminată sunt cu „hărți”, adică toți credincioșii au dezlegare la mâncărurile „de dulce” datorită Învierii Domnului Iisus Hristos. Totodată, conform Tipicului Sfântului Sava, creștinii au și dezlegare la pește miercurea și vinerea, în perioada cuprinsă între Învierea Domnului și Duminica Tuturor Sfinţilor, prima după Rusalii.

De asemenea, în Săptămâna Luminată nu se citește Psaltirea și nu se fac parastase pentru cei trecuți în neființă, slujbele fiind reluate după Duminica Tomii (9 mai 2021). Chiar și slujbele de înmormântare din Săptămâna Luminată sunt oficiate după o rânduială specială. Slujba înmormântării este înlocuită de slujba Învierii. Cântările acestei slujbe vorbesc de biruința Vieții asupra morții, potrivit calendar-ortodox.ro.

Se spune în popor că Săptămâna Luminată este consacrată morţilor. Aceasta este denumită şi Săptămâna Blajinilor sau Paştile Morţilor. Cei care mor în ziua de Paşti şi în prima săptămână de după Paşti merg direct în rai, indiferent de păcatele pe care le-au comis, pentru că lumina şi uşile raiului sunt deschise, iar cele ale iadului sunt închise, potrivit unor credinţe populare. Altele descriu că acela care se naşte în această săptămână va fi un om norocos.

Miercuri, bărbații se pot întoarce să muncească pe câmp, însă femeile nu au voie să facă acest lucru. Se spune că nu este bine să muncești, întrucât ar însemna să aduci rozătoarele în casă și te lipsești restul anului de bucate pe masă. Acesta este motivul pentru care această zi se mai numește și „nunta șoarecilor”, așa cum este cunoscută în popor.