Sunteţi întotdeauna bineveniţi înapoi în UE. Vom fi mereu cu inimile deschise pentru a-i primi pe ucrainenii care au nevoie, a declarat Ylva Johansson, citată de DPA miercuri, potrivit Agerpres.

La scurt timp după ce Rusia a invadat Ucraina la sfârşitul lunii februarie, cele 27 de state membre ale UE au convenit să ofere protecţie ucrainenilor care fug de război, rapid şi cu mai puţină birocraţie.

Blocul comunitar s-a confruntat cu sosirea a milioane de ucraineni, dar Johansson a spus că în timpul călătoriei sale a văzut o coadă lungă de ucraineni cu copii şi bagaje la gara de la graniţa dintre Polonia şi Ucraina care doreau să se întoarcă acasă.

Cred că este o îmbunătăţire foarte mare faptul că atât de mulţi ucraineni decid acum să se întoarcă acasă şi să reconstruiască Ucraina, a spus ea.

Ucrainenii care revin definitiv în Ucraina ar trebui să renunţe la statutul lor de protecţie temporară, a spus Johansson. Dar, cât timp războiul continuă, nimeni nu poate şti ce înseamnă definitiv, aşa că ucrainenii se pot întoarce în orice moment în UE şi se pot înregistra din nou pentru protecţie temporară, a spus ea.

Ucrainenii pot obţine un statut de protecţie temporară care le permite să circule şi să muncească liber în UE şi au dreptul la asistenţă medicală, locuinţă şi educaţie pentru copii. Peste 3,7 milioane de ucraineni au solicitat deja acest statut sau unul similar, potrivit Agenţiei ONU pentru refugiaţi UNHCR.

Mai mult de şase milioane de persoane au fugit din Ucraina în alte ţări europene.

Citește și: 

Refugiații ucraineni părăsesc Italia: ”Aici se exploatează și fără recomandare nu muncești”

Potrivit publicației Europa Today, mulți refugiați ucraineni părăsesc Italia pentru a merge în țări precum Germania sau Olanda, unde aceștia speră că va fi mai ușor să găsească un loc de muncă decent.

"Cazarea este gratuită, timp de trei luni am primit și subvenții de 300 de euro pentru fiecare adult și 150 pentru fiecare copil. Dar nu mai sunt plăți, iar proprietarii ne anunță că este timpul să plecăm", a declarat Elena, refugiată ucraineană din Kiev.

”E foarte greu să lucrezi aici, te pun să culegi cireșe cu 6 euro pe oră. Un loc de muncă de 10 ore pe zi și o singură zi liberă pe săptămână. De aceea nu am rezistat mult. Nici nu ne acceptă copiii la școală, zic că nu sunt locuri, așa că vom merge în Germania, unde există un sprijin social mult mai bun și e mai ușor cu serviciul și școlile”, a declarat Elena, o mamă ucraineancă care locuiește cu copiii ei și o prietenă la periferia orașului Bari, în Puglia.

Deși nu este sectorul ei, a spus că a reușit să-și găsească totuși un loc de muncă ca ghid pentru grupuri de turiști străini: ”Lucrez 10 ore pe zi, cu o zi liberă pe săptămână, și un salariu de 1000 de euro pe lună”, a declarat Elena conform sursei citate.

După cum explică ziarul, s-au constatat mari dificultăți de muncă și pentru medici, cărora Guvernul italian le-a oferit condiții excelente încă de la începutul războiului, facilitând recunoașterea calificărilor lor.

Veronika, locuitoare a Kievului, încearcă de trei luni să-și găsească un loc de muncă, dar până acum fără prea mult succes. "Ai nevoie să cunoști limba italiană foarte bine. Aici cunoștințele de engleză sunt foarte proaste, puțini vorbesc limba engleză, chiar și medicii. Dar principala dificultate este lipsa de recomandare. Fără recomandare nu ești angajat, în ciuda experienței tale", a spus Veronika.

”Deși mi-am confirmat diploma și am învățat limba, nicio clinică nu a vrut să mă angajeze. Și abia când am primit o trimitere de la unul dintre medici, am fost dusă la o clinică unde anterior mă refuzaseră. Acesta este specificul aici: oamenii sunt angajați în principal de cunoscuți, iar acest lucru nu... Citește întregul articol pe DC News.