Această creştere nu modifică mărimea teritoriului Japoniei sau apelor sale teritoriale, noul număr fiind doar rezultatul unui nivel mai ridicat de acurateţe al tehnologiei de cartografiere, însoţită de digitalizarea hărţilor, a subliniat Autoritatea de informaţii geospaţiale a Japoniei, GSI.

Guvernul nipon se baza până acum pe cifrele publicate în 1987 de Garda de coastă japoneză, care a trecut în revistă pur şi simplu insulele cu o circumferinţă de minim 100 metri figurate pe o hartă a arhipelagului.

Renumărarea insulelor a fost decisă în urma criticilor vizând vechimea acelor date. Noile cifre pot afecta conţinutul materialelor educative şi al altor publicaţii.

Pentru realizarea operaţiunii experţii GSI au selectat insulele cu o circumferinţă de minim 100 de metri despre care se consideră că s-au format în mod natural, dintre cele 120.729 măsurate automat, cu ajutorul computerului, cuprinse pe harta electronică naţională a GSI. S-a făcut apoi o verificare prin comparaţie cu hărţi mai vechi, pentru a exclude teritorii create artificial.

Insula nelocuită Okinotori, considerată de Japonia cel mai sudic teritoriu, dar de Taiwan drept stâncă, a fost inclusă pe noua listă.

Aceasta nu cuprinde însă insulele din lacuri şi cursuri de apă.

GSI a precizat că s-a ţinut cont de definiţia insulelor din Convenţia ONU cu privire la dreptul mării, conform căreia o insulă este "o întindere de pământ formată în mod natural, înconjurată de apă şi aflată deasupra apei în timpul fluxului".