Alexandra Măceșanu (născută pe 15 septembrie 2003) și Luiza Melencu (născută pe 2 decembrie 2000) sunt două tinere din zona Municipiului Caracal, România, dispărute în 2019.

Alexandra Măceșanu a apelat serviciul de urgență 112 în ziua de 25 iulie 2019, la ora 11:05, reclamând că a fost răpită, sechestrată și violată într-o casă din municipiul Caracal.

De-a lungul întregii zile, Poliția a încercat să identifice locul în care se afla Alexandra, dar a reușit acest lucru abia în cursul nopții următoare și a putut executa un mandat de percheziție abia a doua zi la ora 06.00.

În urma anchetei preliminare, a fost arestat proprietarul imobilului respectiv, Gheorghe Dincă, acesta recunoscând că le-a ucis pe cele două tinere.

Proasta gestionare a cazului a stârnit revoltă publică și a dus la demisia sau demiterea ministrului Afacerilor Interne, Nicolae Moga, inspectorului general al Poliției Române, Ioan Buda, prefectului județului Olt, Petre Neacșu, directorului Serviciului de Telecomunicații Speciale, Ionel-Sorinel Vasilca și a altor oficiali.

Astăzi, 25 mai, este Ziua Internațională a Copilului Dispărut. Între timp... Alexandra Măceșanu a devenit adult. Era minoră când a dispărut. A devenit adult, iar autoritățile române nici până astăzi nu au găsit-o... nici pe ea, nici pe Luiza Melencu.

Este incredibil cum nimeni nu scoate o vorbă, nici măcar astăzi despre Alexandra Măceșanu, simbolul tuturor copiilor români dispăruți, devenită adult... Vedem, încă o dată, cât de incapabil este statul român!

VEZI ȘI: În contextul Zilei Internaționale a Copilului Dispărut, la sediul Guvernului a avut loc Dezbaterea – ”Cum își poate proteja România copiii de violența sexuală?”, organizată de Departamentul pentru Responsabilitate Socială Comunitară și Grupuri Vulnerabile și Fundația World Vision România.

În debutul evenimentului, Mădălina Turza, Consilier de stat a anunțat operaționalizarea sistemului RoALERT- Copil dispărut, prin intermediul căruia populația va fi anunțată despre dispariția unui copil și semnalmentele acestuia, cu sprijinul IGPR, DSU și STS. Operaționalizarea RoALERT –copil dispărut este parte integrantă din Programului Național al Guvernului – DIN GRIJĂ PENTRU COPII.

Principalele cauze ale dispariției copiilor din familie au legătură cu abuzurile de natură sexuală

Principalele cauze ale dispariției copiilor din familie au legătură cu abuzurile la care sunt expuși, cu precădere abuzurile de natură sexuală. În anul 2021, Poliția Națională a înregistrat peste 4.200 de sesizări cu privire la diferite forme de abuz sexual îndreptate împotriva copiilor: viol, agresiune sexuală, act sexual, corupere sexuală, racolare de minori în scopuri sexuale și hărțuire sexuală.

80% dintre declarațiile copiilor victime ale abuzurilor sexuale sunt reale

Potrivit analizelor Institutul pentru Studiul şi Tratamentului Traumei, cel puțin 80% dintre declarațiile copiilor cu privire la abuzul sexual sunt reale, iar majoritatea agresorilor provin din rândul cercului de apropiați și/sau familie.

Conform unui studiu realizat de World Vision România, 1 din 3 copii de la sate n-ar raporta un abuz către autorități din cauza faptului că se tem că nu vor fi crezuți, a lipsei de încredere în reprezentanții autorităților, al accesului limitat la servicii de sprijin și de teama de a fi judecați de familie.

VEZI ȘI: Te gândești să-ți amâni ratele la bancă? Mai gândește-te! Riști să cazi în capcană și să plătești mult mai mult

În cadrul dezbaterii, reprezentanții autorităților cu atribuții în domeniu au prezentat demersurile pe care le realizează pentru prevenirea și combaterea acestui fenomen din perspectiva protecției copilului, a sistemului de educație, dar și a activității de combatere, cu accent pe informarea copiilor și a părinților, crearea unui sistem informatic unitar de colectare de date cu privire la abuzurile împotriva copiilor, precum și pe demersul strategic al Ministerului Educației de promovare a educației parentale.

Membrii legislativului prezenți la dezbatere au subliniat pe de parte necesitatea implementării efective a prevederilor legale existente, a acțiunilor pro-active susținute din partea instituțiilor direct implicate în prevenirea acestui fenomen, iar pe de altă parte au subliniat necesitatea promovării urgente a demersului legislativ privind stabilirea limitei de vârstă până la care un act sexual cu un minor poate fi considerat consimțit.

„Abuzurile și violența sexuală împotriva copiilor sunt subiecte grele despre care trebuie să avem curajul să discutăm public de la cel mai înalt nivel de decizie al executivului. Faptul că astăzi avem numărul unic pentru copii 119 este un pas major de a scoate la lumină acest fenomen, însă nu suficient. Prevenirea, combaterea și intervenția post-traumă trebuie să funcționeze efectiv de la firul ierbii, până la nivel de autorități centrale”, a declarat Mădălina Turza, Consilier de stat – Cancelaria Prim-ministrului.

„Violenţa sexuală este un subiect care trebuie adus cât mai des pe agenda agenda publică şi tratat ca prioritate. Avem nevoie de implicarea şi colaborarea tuturor instituţiilor cu atribuţii în domeniu – familia, şcoala, autorităţile, societatea civilă: toţi trebuie să lucrăm împreună pentru a crea o celulă de siguranţă în jurul copilului. În spatele fiecărui caz care ajunge să fie raportat, se află alte sute de cazuri neraportate.”, a declarat Mihaela Nabăr, director executiv World Vision România.

În urma dezbaterilor, Consilierul de stat Mădălina Turza, au propus crearea unui grup de lucru tematic la nivelul Guvernului pentru identificarea priorităților de intervenție pe termen scurt și mediu în domeniul prevenirii și combaterii abuzurilor împotriva copiilor, care își va începe activitatea în luna iunie 2022.