"E bine ca în această zi să ne gândim şi la botezul poporului român, pentru că noi nu am fost botezaţi la comanda unui conducător de popor - cneaz sau rege - cum s-a întâmplat cu vecinii noştri, ci noi am fost botezaţi pe când ne formam ca popor nou; un botez lent şi profund, ca să reziste în faţa tuturor popoarelor migratoare care au venit apoi. De aceea, noi considerăm că e bine să ne gândim în fiecare an la Sărbătoarea Botezului Domnului şi la botezul poporului român, care a început prin predicarea Evangheliei şi creştinarea făcută de Sfântul Apostol Andrei, care este pictat aici, pe frontispiciul Palatului Patriarhiei", a spus Patriarhul, scrie Agerpres. 

PF Daniel a explicat că apa sfinţită în ajunul Botezului Domnului şi în ziua Sărbătorii Botezului Domnului, numită şi Agheasma Mare, are o bogăţie de daruri duhovniceşti, fiind "binecuvântată printr-o slujbă mai bogată şi o rugăciune mai intensă", spre deosebire de Agheasma Mică.

"Care sunt foloasele duhovniceşti ale acestei 'ape mari' sau ale acestei Sfinţiri Mari a apei, numită Agheasma Mare? În primul rând ne aduce aminte de Botezul Domnului, în al doilea rând ne aduce aminte de botezul nostru. (...) Binefacerile acestei Sfinţiri Mari a apei se extind, şi anume prin apa aceasta se curăţeşte sufletul şi trupul celui care gustă apa şi celui care se stropeşte sau este stropit cu ea, (...) primim prin Agheasma Mare şi vindecare de boli şi de patimi. Iar în plus primim sfinţirea vieţii noastre şi alungarea puterilor potrivnice. De aceea, credincioşii vor să sfinţească sufletul şi trupul, dar şi casa şi grădina şi ceea cea au împrejurul casei, pentru că binecuvântarea Iordanului înseamnă sfinţirea tuturor oamenilor care cred în Sfânta Treime şi cheamă ajutorul Sfintei Treimi pentru că simt iubirea Sfintei Treimi", a mai spus Patriarhul Daniel.

Agheasma Mare a fost sfinţită într-un vas unic de argint

Înaltul ierarh ortodox a oficiat slujba de sfinţire a Aghesmei Mari împreună cu episcopul vicar patriarhal Varlaam Ploieşteanul. Agheasma Mare a fost sfinţită într-un vas unic de argint, în Pridvorul Reşedinţei Patriarhale.

Patriarhul a înaintat apoi printre numeroşii credincioşi prezenţi la slujba de pe Dealul Mitropoliei, botezând minute în şir împrejurul Catedralei patriarhale şi întorcându-se apoi în pridvorul Reşedinţei sale.

Credincioşii ortodocşi şi greco-catolici sărbătoresc, joi, Boboteaza, evenimentele liturgice fiind organizate cu respectarea regulilor sanitare impuse de pandemia de coronavirus.

De la ora 9,30, episcopul vicar patriarhal Varlaam Ploieşteanul împreună cu arhimandritul Clement Haralam, Marele Eclesiarh al Catedralei, au săvârşit Sfânta Liturghie în interiorul Catedralei Patriarhale, în exterior fiind disponibile mai multe scaune şi un ecran video, la care credincioşii au putut urmări slujba.

Nu au mai fost amplasate vase mari cu apă

În proximitatea Catedralei Catedralei nu au mai fost amplasate vase mari cu apă ca în anii precedenţi pandemiei, ci, începând cu ora 7,00, la Baldachinul Sfinţilor de lângă lăcaşul de cult, credincioşii au primit Agheasma Mare în 23.000 de sticle de un litru. Aceasta a fost sfinţită miercuri, în Ajunul Botezului Domnului de episcopul-vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor, Timotei Prahoveanul, şi îmbuteliată pentru a se evita aglomerarea la distribuirea acesteia.

O mare cruce îmbrăcată în cetină şi flori albe, pe care era aşezată icoana Botezului Domnului, a fost aşezată în faţa pridvorului Reşedinţei Patriarhale.

Potrivit Patriarhiei, pentru evitarea aglomerării în piaţeta Catedralei Patriarhale, în intervalul orar 6,00 - 14,30, accesul credincioşilor s-a realizat doar dinspre bulevardul Unirii.

Boboteaza marchează ultima zi din ciclul sărbătorilor de iarnă, dedicată purificării mediului înconjurător, în special sfinţirii apelor.

Botezul Domnului în apa Iordanului

Sărbătoarea aminteşte de Botezul Domnului în apa Iordanului la vârsta de 30 de ani, înainte de a păşi în viaţa publică. Potrivit tradiţiei, la Bobotează se săvârşeşte slujba de sfinţire a apelor - Agheasma Mare, care are semnificaţia simbolică de act de regenerare cosmică.

Apa sfinţită de Bobotează se ia dimineaţa, pe nemâncate, până la Odovania praznicului Botezului Domnului din data de 14 ianuarie, apoi Agheasma Mare se păstrează în case şi se ia în afara acestor zile binecuvântate de Biserică doar cu acordul preotului duhovnic.

Sărbătoarea Botezului Domnului precede ziua în care în Biserica Ortodoxă este pomenit Soborul Sfântului Ioan Botezătorul şi Înaintemergătorul Domnului.