Când președinția cehă a Consiliului UE a pus în mod neașteptat pe agendă aderarea la Schengen a Croației, României și Bulgariei, guvernul austriac s-a aflat între ciocan și nicovală din perspectivă internă, scrie Intelli News.

ÖVP, partidul cancelarului austriac, a decis să facă un joc politic prin care spera să iasă basma curată. Nehammer și succesorul său în calitate de ministru de interne, Gerald Karner, au anunțat că Austria va pune veto asupra propunerii pentru toate cele trei state membre, argumentând că numărul cererilor de azil indică faptul că controalele lor la frontieră nu funcționează corespunzător. Modul în care a fost făcut anunțul a fost deosebit de instigator, deoarece a fost făcut prin intermediul mass-media, înainte ca problema să fie ridicată la nivelul UE sau la nivel bilateral.

Dar Nehammer și-a schimbat curând atitudinea, spunând că Austria va sprijini aderarea Croației la Schengen, deoarece guvernul era mulțumit că controalele sale la frontierele externe funcționează corect. Coincidență sau nu, câteva zile mai devreme, Nehammer a călătorit cu premierul bavarez Markus Söder la terminalul GNL de pe insula Krk, unde cei doi s-au întâlnit cu prim-ministrul croat Andrej Plenkovic. Nehammer și Söder au primit asigurări de la Plenkovic că conducta Adria va fi extinsă pentru a deservi piețele austriece și, respectiv, bavareze, reducând astfel dependența lor de gazul rusesc.

În plus, potrivit unei surse care a vorbit sub condiția anonimatului, părțile interesate croate au amenințat că vor bloca viitoarele investiții austriece în infrastructura majoră din țară, determinând Camera de Comerț a Austriei (WKO) să facă lobby guvernului pentru a schimba cursul deciziei pe care Viena o avea deja creionată în privința votului pentru Schengen. De asemenea, nu a stricat faptul că Uniunea Democrată Croată (HDZ), aflată la guvernare, are legături extinse cu ÖVP, cu care împărtășește calitatea de membru în familia europeană a popularilor europeni (PPE). 

Guvernul austriac a recunoscut că Croația a fost folosită de migranți pentru a intra ilegal în spațiul Schengen, după ce aceștia au trecut prin Serbia și Bosnia-Herțegovina. Refugiații care nu beneficiază de acces fără viză în UE – precum sunt cei din India și Tunisia – pot zbura în Serbia fără a fi nevoie de viză. Cu toate acestea, președintele sârb Aleksandar Vucic a fost de acord să renunțe la regimul fără vize pentru multe dintre aceste țări, inclusiv India, în viitorul apropiat. Astfel, Nehammer s-a trezit capabil să se întoarcă asupra amenințării sale cu veto.

Ulterior, ÖVP a atacat pe nedrept România și Bulgaria. Ministerul lor de Interne (BMI) a susținut că nu a fost mulțumit de controalele la frontierele externe, în ciuda evaluărilor efectuate de Frontex conform cărora acestea îndeplinesc criteriile tehnice. BMI a citat propriul studiu care a constatat că dintre cetățenii care au intrat ilegal în Austria în 2022, 40% au venit prin Serbia, alți 40% prin Ungaria, România și Bulgaria, iar 20% au venit pe alte rute. Acest lucru a contrazis datele Frontex, dar BMI a susținut că cifrele sale sunt mai fiabile, având în vedere că se bazează pe cartografierea datelor mobile, precum și pe interviuri cu solicitanții de azil. În același timp, studiul nu este disponibil publicului.

Camera Economică a Austriei (WKO), îngrijorată de interesele de afaceri austriece din România și Bulgaria, a făcut lobby puternic împotriva veto-ului, dar fără succes. Europarlamentarul român Eugen Tomac a susținut că încercările de lobby înspre Nehammer prin intermediul PPE au fost la fel de inutile: a respins „orice argument rațional” și „a renunțat la orice propunere făcută de Comisia Europeană, a negat fiecare raport și orice statistică”. Apoi, speranța că ÖVP i-ar imita pe olandezi în acceptarea unor asigurări simbolice privind controalele la frontieră și corupția s-au dovedit a fi la fel de zadarnice.

Teoretic, opoziția ÖVP nu este categorică. Cancelaria a declarat că va sprijini aderarea României și Bulgariei la Schengen odată ce va fi mulțumită de controalele lor la frontierele externe, sugerând că este doar o chestiune de timp până când propunerea poate fi depusă din nou. Totuși, sursele austriece din România și Bulgaria, care au vorbit cu condiția anonimatului, au fost foarte pesimiste și au declarat că intransigența guvernului austriac ar aduce prejudicii de durată intereselor Vienei în România.