Radio DC News: Legat de neparticiparea României la Eurovision, de ce credeți că nu mai poate atinge țara noastră performanțele din trecut? Ce ne lipsește acum față de anii trecuți și ce trebuie să facem pentru a redeveni relevanți?

Mihai Trăistariu: Au fost foarte multe scandaluri la noi, deși eu urmăresc fenomenul, iar scandaluri sunt în toate țările. La toate preselecțiile naționale sunt scandaluri de orice natură, pentru că, repet, se înscriu vedete în concurs. Și când sunt vedete, sunt orgolii. Presa le bombardează. Așa a fost și la noi. Și atunci, vedetele, încet-încet s-au retras, de teamă să nu le fie spulberată cariera, să nu fie răscolite prea tare. Și au venit "anonimii", așa le zic eu. Când vin 100 de "anonimi" și intră 10 în finală, n-ai ce să alegi. Trebuie să ai noroc, să ai baftă. Să nimerești pe unul foarte pregătit pentru un asemenea concurs. În ultimii ani, noi am trimis numai niște copii de 18-23 de ani, necopți. Așa le-am spus eu tot timpul. Nu sunt pregătiți pentru cel mai mare concurs. Așa e Eurovisionul. E cel mai mare concurs mondial de muzică, nu? Dacă e cel mai mare concurs, nu prea trimitem așa, copii care de-abia erau în liceu. Ultimul băiat (n.r., trimis acolo) era într-a 12-a și l-au lăsat să-și facă el show-ul.

E o idioțenie crasă. Când țările investesc 3 milioane de euro, ca Azerbaijanul, ca să cumpere show-ul, când auzi din astea ca la noi, că l-au lăsat pe el (n.r., pe băiatul de clasa a 12-a) să-și facă show-ul... Bineînțeles că n-a fost show, a luat și cel mai mic punctaj din istoria țării. Deci astea sunt greșeli de management, să zic, de organizare. Nu-l lași așa pe un copil... Nu știu nici cum a fost selectat. Nu vreau să lovesc în nimeni, că nu-i frumos, dar în ultimii ani am trimis numai tâmpenii și atunci s-a dezamorsat totul. Audiențele au și scăzut. Pe România, rău de tot. Din ce văzusem, spuneau ziarele, că până și un film pe alt canal avea audiență mai mare decât Eurovisionul nostru. Adică preferai să te uiți pe un film la TV decât să te uiți la Eurovision. Așa că preselecțiile trebuie să fie foarte bine făcute, neapărat să fie și juriu, și public. Anul trecut au lăsat doar publicul, iar publicul poate să aleagă ciudat sau poate să fie falsificat. 

Totuși, costă 10.000 de euro să-ți dai melodia și vine regizorul din străinătate și-ți aduce un show impecabil. Nu ca la noi, la noi totul e subțire. E așa, făcut pe grabă, neinteresant, neinspirat. Și de aia nici nu ne-am calificat în ultimii ani în finală. Să știți că nu mai sunt ancorate vedetele la noi. Nu prea se mai bagă. Nu o să vină Delia sau, știu eu, Loredana. Le e frică pentru că e prea mult scandal în jurul Eurovisionului, și e păcat. Și atunci vin copii din ăștia care sunt talentați, de pe la Vocea României, X Factor, dar nu sunt pregătiți pentru un asemenea concurs, nu au experiență necesară. Au piese bunicele, dar mai mult de radio sau de YouTube, nicidecum pentru un concurs. Și atunci, iată că nu ne calificăm. Delia, Andra sau Loredana ar face furori, părerea mea. Acolo se cântă live, se cântă impecabil. Ar face super treabă. Și cu un show ca lumea, chiar ar ieși bine.

Radio DC News: Ce părere aveți despre câștigătorul concursului, Nemo? Dar legat de identitatea de gen pe care și-a exprimat-o, non-binaritatea? Credeți că a influențat cumva rezultatele?

Mihai Trăistariu: N-am nicio părere și nici nu sunt contra lucrurilor astea. Sunt lucruri firești. E adevărat că s-a folosit de ele. Eu nici nu am auzit în viața mea de non-binar. Prima dată am și zâmbit, când am auzit cum s-a declarat. Probabil e o chestie de presă. Că nu e nici fată, nici băiat. Adică, au băgat-o așa, oricum, în sondaje. Elveția era pe locul întâi și vocea băiatului a fost bună. Chiar și un pic de show a făcut. Doar că, uite, a plusat, a venit cu această titulatură de non-binar. Ca să atragă toată presa, să scrie numai asta.

S-a scris în toată lumea, toate ziarele au scris despre asta. Că e ceva nou pentru toată lumea. Și, da, automat, a fost interesant. A mai venit și cu fustița, ca să pluseze, să fie băgat în seama. Și a câștigat. Așa vii la Eurovision. Vii cu piesă bună, voce bună și te mai duci și cu o nebunie, ca să fii sigur în top 3. Deci, nu am o părere rea. Piesa mi s-a părut interesantă. Bine construită și vocea bună. A cântat foarte bine. În rest, nu avem treabă cu orientările sexuale. Nici nu avem voie să ne legăm de asta. Dar, pur și simplu, a plusat cu acest cuvânt, cu acest termen nou, non-binar, de care n-am auzit în viața mea. Dacă vii cu trăznăi din astea, ajută la Eurovision.