Conversaţia a fost directă şi la obiect şi a decurs fără probleme. Evitarea tensiunilor a fost considerată importantă, a spus şeful statului finlandez într-un comunicat al preşedinţiei. Ţara nordică doreşte să se ocupe de probleme practice legate de faptul că este o ţară vecină a Rusiei într-un mod adecvat şi profesionist, a dat asigurări Helsinki.

Preşedintele şi premierul Finlandei, Sanna Marin, au anunţat joi că se vor alătura fără întârziere alianţei militare conduse de SUA, un anunţ al candidaturii fiind aşteptat duminică. Se aşteaptă ca şi Suedia să îşi anunţe cererea de aderare la NATO în zilele următoare.

Potrivit Helsinki, Sauli Niinisto i-a spus lui Vladimir Putin că cererile Moscovei, de la sfârşitul lui 2021, de îngheţare a extinderii NATO şi apoi invazia Ucrainei la sfârşitul lui februarie au schimbat fundamental mediul de securitate al Finlandei. Miercuri, preşedintele finlandez a declarat că Moscova este responsabilă pentru proiectul de aderare a ţării sale, istoric nealiniată.

Citește și Rusia abandonează Harkivul. LECȚIILE războiului finlandez. Ultima zonă pe care se concentrează Putin

În replică, Putin a afirmat că sfârşitul neutralităţii militare a Finlandei ar fi o greşeală. Vladimir Putin a subliniat că încetarea politicii tradiţionale de neutralitate militară ar fi o greşeală, deoarece nu există nicio ameninţare la adresa securităţii Finlandei", a subliniat Kremlinul într-un comunicat.

Potrivit textului, o astfel de schimbare în orientarea politică a ţării poate avea un impact negativ asupra relaţiilor ruso-finlandeze, care s-au dezvoltat de ani de zile în spiritul bunei vecinătăţi şi al cooperării între parteneri, fiind reciproc avantajoase".

Cei doi lideri au discutat, de asemenea, despre situaţia din Ucraina, unde Rusia duce o ofensivă din 24 februarie, Putin informându-l pe omologul său finlandez despre stadiul discuţiilor ruso-ucrainene, practic suspendate de Kiev, care nu manifestă niciun interes pentru un dialog constructiv şi serios, potrivit aceleiaşi surse.