Ministrul apărării a arătat, într-un interviu acordat DCNews, care sunt schimbările cele mai importante, survenite la Summitul NATO de la Madrid. 

Potrivit demnitarului român, o schimbare esențială de abordare este decizia Alianței de a considera Rusia ca agresor.

”Pentru prima dată, și aici nu am crezut că se va obține acest lucru, întrucât în decembrie eram încă departe de acest lucru, în conceptul strategic al NATO, Rusia nu mai este partener, cum era considerată în conceptul vechi, ci este direct agresor.

România a insistat foarte mult pentru luarea în considerarea a Republicii Moldova și a Georgiei (ca parteneri speciali NATO n.r.), care sunt amenințate la fel cum suntem și noi amenințați”, mai spune ministrul.

Trecem la nivelul următor

Aliații au crescut nivelul de prezență militară în regiunea Mării Negre, de la o postură ”adaptată”, la una ”consolidată”, ceea ce înseamnă că NATO acordă aceeași atenție întregului Flanc Estic, lucru evidențiat și de Vasile Dîncu.

”Câteva dintre marile noastre succese ar fi că, în decembrie, când am ajuns la prima întâlnire NATO, nu credeam că în conceptul strategic al NATO, Marea Neagră ar putea fi la fel de importantă, trecută ca zonă din care poate să apară agresiune din spațiul euroatlantic, cum era Marea Baltică, de exemplu, unde erau deja battle group-uri americane, NATO și alte elemente de apărare colectivă. Lucrul foarte important care s-a întâmplat a fost omogenizarea flancului estic. Avem o prezență înaintată a NATO, foarte importantă, puternică, robustă și nu doar simbolică, așa cum era în conceptul trecut de securitate colectivă”, spune ministrul.

”Se trece de la poliție aeriană, la reacție în caz de atac. Asta înseamnă o creștere a ansamblului de apărare antiaeriană.

Securitatea colectivă înseamnă negocieri, garanții care nu se țin neapărat. Noi am ajuns la prezență efectivă, adică trecerea, să zicem așa, de la apărare într-un sens mai general, la apărare colectivă reală, în care participăm cu toții. Ultimele 4 battle group-uri care să vină în Bulgaria, România, Ungaria și Slovacia, pentru a echilibra flancul, s-au stabilit în ultima perioadă, în acele zile. 

În al doilea rând, vorbim despre prezența americană. Am așteptat din 1948 să vină americanii. Acum, după discursul președintelui Biden, în care a menționat România de 3 ori, un lucru fără precedent pentru cei care fac analiză de conținut, prin care a anunțat aducerea unui comandament de brigadă în România, putem spune că unii au fost surprinși. Noi negociasem asta, știam că asta se va întâmpla. Anunțul Franței, care și-a asumat rolul de națiune cadru pentru un battle group, ne asigură de o prezență masivă a Franței, care își asumă deja partea aceasta a flancului sudic.”, a explicat ministrul Apărării.

Schimbări în industria de apărare

”Industria noastră de apărare va câștiga pentru că vom aduce mai multe tipuri de industrii în România.

Este un paradox - avem o industrie de apărare cu două viteze: avem o industrie foarte modernă, cu investitori străini, Aerostar Bacău este un exemplu foarte bun; este un centru de mentenanță, recunoscut de Lockheed Martin, care se ocupă de mentenanța avioanelor F-16. Am și o industrie care vine dinainte de 89 și nu a reușit să se reconvertească eficient la piața care există în domeniul apărării. Încercăm să reparăm, împreună cu ministerul economiei.

În acest moment, în privința Fabricii de Pulberi de la Făgăraș există un mare investitor, dar până nu se vor stabili toate lucrurile, nu vreau să vorbesc despre investitor.

Sper să existe o competiție, pentru că în acest moment există o dependență a întregului flanc estic de fabricile din Serbia, din Ucraina, care nu mai poate produce acum, sau din alte zone.

Eu sunt încrezător că ministerul economiei, care este coordonatorul pentru industria de apărare și ar trebui să fie și finanțatorul unor proiecte, are și buget să demareze această investiție pentru o fabrică de pulberi”, a mai declarat Vasile Dîncu.