În primele lor discuții față în față de la începutul războiului, Putin a salutat "poziția echilibrată a prietenilor noștri chinezi cu privire la criza ucraineană" și s-a oferit să "explice în detaliu poziția” Rusiei în privința Ucrainei. În scurtele comentarii televizate la începutul întâlnirii, liderul rus a criticat, de asemenea, ceea ce a numit "provocările SUA și ale sateliților săi în strâmtoarea Taiwan". 

Numindu-l pe Putin "vechi prieten", Xi a spus: "China este dispusă să lucreze cu Rusia, să afișeze responsabilitățile marilor puteri și să joace un rol de lider pentru a injecta stabilitate și energie pozitivă într-o lume aflată în haos".

Întâlnirea lor a avut loc în contextul în care atât Rusia, cât și China se confruntă cu o presiune tot mai mare din partea SUA și a aliaților săi din cauza războiului din Ucraina și a creșterii activității militare a Beijingului în jurul Taiwanului. Xi a rezistat apelului Washingtonului de a condamna invazia declanșată de Rusia în Ucraina, în timp ce Moscova a promis "solidaritate" pentru Beijing în privința Taiwanului, o insulă autoguvernată pe care China o revendică ca teritoriu propriu. 

Cei doi lideri s-au întâlnit în marja Organizației de Cooperare de la Shanghai, un grup condus de Beijing văzut ca o contrapondere la alianțele dominate de SUA.  

Când Xi și Putin s-au văzut ultima dată în februarie, la Jocurile Olimpice de iarnă de la Beijing, ei și-au declarat o prietenie "fără limite". Liderul rus a ordonat un atac asupra Ucrainei câteva săptămâni mai târziu, o mișcare care inițial a părut să surprindă Beijingul. 

De atunci, China a oferit sprijin verbal Moscovei. Oficialul nr. 3 al națiunii asiatice, Li Zhanshu, a declarat recent legislatorilor ruși că liderii de la Beijing "înțeleg pe deplin necesitatea" acțiunilor lui Putin. Cu toate acestea, China a evitat să trimită provizii militare sau să ofere sprijin financiar, care altminteri dacă s-ar materializa ar face din Beijing o țintă a sancțiunilor economice pe care Washingtonul și alții le-au aplicat Rusiei.

Câteva motive pentru care China nu sare să trimită sprijin militar 

În timp ce Xi vede Rusia ca pe un aliat diplomatic important pentru a rezista presiunii SUA, în special alianțelor sale militare și controlului asupra sistemului financiar global, el are puține stimulente interne pentru a se implica. Liderul chinez urmează să obțină un al treilea mandat la putere la congresul partidului comunist de luna viitoare, în timp ce se confruntă, de asemenea, cu o încetinire economică și o criză imobiliară. 

În plus, trimiterea de trupe sau arme ar însemna o încălcare a suveranității, subminând pozițiile declarate ale Chinei. Potrivit SUA, Kremlinul a fost nevoit să apeleze la Iran și Coreea de Nord pentru drone și muniție.

Orice pierdere de vieți omenești sau dificultăți economice chinezești exacerbate de sancțiunile financiare riscă doar să se răsfrângă politic asupra Partidului Comunist, care a promis să crească standardele de viață ale maselor și chiar a blocat marile orașe pentru a împiedica oamenii să moară din cauza pandemiei de COVID-19.

China are mai multe modalități de a arăta mai mult sprijin pentru Rusia, care nu i-ar schimba fundamental poziția față de conflict sunt de părere unii analiști.