În urma protestelor la nivel național față de regulile dure zero-COVID, din ultimele câteva săptămâni, autoritățile chineze au anunțat o serie de măsuri pentru a ușura cerințele de carantină și testare, limitând în același timp puterea oficialilor locali de a impune blocaje la nivel de oraș sau de a introduce restricții asupra călătoriilor interne, scrie DW.

Noul plan înseamnă că cetățenii chinezi nu vor mai avea nevoie să prezinte un rezultat negativ al testului COVID atunci când merg în anumite locuri sau să li se verifice codurile de sănătate atunci când intră în altă provincie.

Cele mai recente mișcări semnalează eforturile guvernului chinez de a se îndepărta de strategia zero-COVID, după ce cetățenii chinezi frustrați au cerut încetarea măsurilor stricte împotriva pandemiei prin proteste la nivel național.

Protestatarii din diferite orașe au scandat sloganuri, au ridicat bucăți de hârtie albă, au organizat marșuri la lumina lumânărilor sau chiar s-au ciocnit cu poliția pentru a cere încetarea regimului dur de control al pandemiei.

Demonstrații au avut loc și în străinătate, studenții chinezi, de exemplu, organizând marșuri pentru a-i comemora pe cei care și-au pierdut viața într-un incendiu mortal în provincia Xinjiang, la sfârșitul lunii trecute. De asemenea, au organizat „proteste tăcute” pentru a-și exprima nemulțumirea față de măsurile zero COVID.

„Prima dată când ne-am întâlnit a fost când am organizat o veghe la lumina lumânărilor pentru victimele incendiului de la Urumqi”, a spus Sid, un student chinez care a organizat o serie de evenimente cu alți studenți chinezi de la Universitatea Oxford.

„Din 27 noiembrie până pe 2 decembrie, ne-am petrecut în fiecare seară proiectând afișe și redactând discursuri, în timp ce răspândeam informații despre protestul tăcut prin Instagram, Twitter și alte canale.”

Pe fondul numărului tot mai mare de evenimente de solidaritate din campusurile universitare din întreaga lume, Sid consideră că rețelele sociale joacă un rol indispensabil în susținerea impulsului acestei mișcări transnaționale. „Din cauza regimului de cenzură din China, majoritatea mesajelor sunt greu de difuzat în țară”, a menționat el.

Twitter, în special, a jucat un rol cheie în răspândirea informațiilor despre proteste. Platforma a fost interzisă în China din 2009, dar oamenii din țară o pot accesa folosind rețele private virtuale, care le maschează locațiile.

Sid a spus că Twitter și Instagram au devenit principalele platforme pentru chinezii care vor să obțină informații.

"Rețelele ajută la construirea unei legături strânse între oamenii din China și chinezii de peste mări. În apogeul „Mișcării Hârtiei Albe”, este chiar posibil să vedeți proteste în Shanghai și în alte părți ale lumii în direct pe Instagram", a subliniat Sid.