Preşedintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a semnat legea privind interzicerea programelor de ştiri din Rusia, care va intra în vigoare de săptămâna viitoare, după publicare, a anunţat, duminică, şeful autorităţii naţionale de reglementare - Consiliul Coordonator al Audiovizualului - Liliana Viţu, la postul de internet Rlive.

Preşedinta Consiliului Audiovizualului, a explicat că în urma acestei legi propaganda va fi sancţionată mult mai dur.  Astfel, instituţiile media care dezinformează vor fi sancţionate gradual, de la aplicarea amenzilor până la retragerea dreptului de a difuza publicitate - scrie portalul de ştiri Info-Prim Neo.

"Legea a fost semnată de preşedinte. Probabil, va fi publicată, vinerea viitoare, în Monitorul Oficial, după care va intra în vigoare. În aceasta au fost introduse definiţia 'dezinformării' şi sancţiuni mai dure pentru aceasta. Adică, dacă adevărul este dovedit, atunci presa poate fi lipsită de licenţă timp de şapte ani" - a subliniat Viţu.

Potrivit afirmaţiilor acesteia, măsurile atât de dure au fost luate de către autorităţi ca urmare a situaţiei din Ucraina.

Cea mai mare dezinformare în mass-media moldoveneşti se observă în perioada preelectorală.

În 2017, Republica Moldova a adoptat deja o lege pentru combaterea "propagandei străine" la iniţiativa Partidului Democrat, aflat atunci la guvernare, condus de oligarhul fugar, Vladimir Plahotniuc.

Sub incidenţa interdicţiei au intrat, în principal, emisiunile posturilor de televiziune ruseşti, iar Igor Dodon, care la vremea respectivă era preşedinte, a refuzat să semneze acest document. Drept urmare, prin decizia Curţii Constituţionale, care era controlată tot de Plahotniuc, Igor Dodon a fost revocat, temporar, din funcţie, documentul fiind semnat în locul său de preşedintele Parlamentului de atunci, Andrian Candu. Legea antipropagandă a fost abrogată însă în 2020, la iniţiativa Partidului Socialiştilor, care l-a susţinut pe Igor Dodon. Acest lucru s-a întâmplat după schimbarea puterii în ţară şi fuga către SUA a lui Plahotniuc, care a fost plasat în urmărire pentru participare la delapidarea băncilor moldoveneşti şi alte infracţiuni.

La sfârşitul lunii februarie 2022, Parlamentul Republicii Moldova a declarat stare de urgenţă pentru o perioadă de 60 de zile în legătură cu evenimentele din Ucraina. Pentru această perioadă au fost impuse restricţii la emisiunile de televiziune din Rusia. În plus, site-ul de ştiri "Sputnik Moldova" şi o serie de alte resurse au fost blocate, iar Procuratura Generală a ţării a avertizat cu privire la lansarea unei anchete împotriva unui număr de persoane suspectate de reflectare incorectă a evenimentelor din Ucraina. Ambasada Rusiei a numit această decizie părtinitoare şi politizată. Pe fondul evenimentelor din Ucraina, autorităţile pro-europene din Republica Moldova au fost acuzate de o atitudine părtinitoare faţă de mass-media de către Partidul Socialiştilor din Republica Moldova, de opoziţie. 

Dmitri Medvedev face noi afirmații bombastice

Acesta afirmă că UE va dispărea înainte de acceptarea Ucrainei în componenţa sa.

Intrarea Ucrainei în Uniunea Europeană este cu adevărat posibilă abia spre jumătatea secolului, iar până în acest moment Uniunea însăşi ar putea să dispară, spune vicepreşedintele Consiliului de Securitate al Federaţiei Ruse, Dmitri Medvedev, pe canalul său Telegram.

În opinia sa, situaţia privind admiterea Ucrainei în Uniunea Europeană este asemănătoare construcţiei comunismului în URSS: nu este menţionată data implementării acestor planuri, dar sunt date multe condiţii abstracte neverificabile. Verificarea lor obiectivă este imposibilă, a continuat Medvedev, subliniind că aceasta va dura timp de zeci de ani şi va fi făcută de noile generaţii de lideri ai UE. Prin urmare, a declarat politicianul, "termenul real este mijlocul secolului, nu mai devreme". "Şi dacă (bat în lemn) UE va dispărea până atunci? Mi-e groază ce scandal va fi, ţinând cont de ce sacrificii s-au făcut pe altarul aderării la UE şi ce înşelare a aşteptărilor va fi pentru nefericiţii ucraineni?" - a adăugat el.

Gaze, ioc. Ungaria face excepție

După ce Gazprom a anunțat zilele trecute că reduce cantitatea de gaze pentru statele europene, statele europene confirmă că fluxurile de gaze au scăzut la mai puțin de jumătate.

O scădere suplimentară a fluxurilor de gaz rusești către Europa prin conducta Nord Stream 1, care coincide cu un val de căldură timpuriu care a cuprins sudul său, a accentuat îngrijorarea că continentul ar putea avea dificultăți să depoziteze gaze înainte de sezonul de iarnă.

În schimb, Rusia a promis că va continua să livreze gaze naturale Ungariei, iar Gazprom îşi va respecta obligaţiile contractuale faţă de Budapesta, a declarat ministrul ungar de externe, Péter Szijjártó, în cadrul unui interviu acordat postului public de radio din Ungaria.

Ca răspuns la sancţiunile impuse de Occident împotriva Rusiei pentru invazia în Ucraina, compania energetică rusă Gazprom a tăiat livrările către companiile daneze Orsted şi Shell Energy, a redus livrările către distribuitorul olandez GasTerra şi Bulgaria, Polonia şi Finlanda, pentru refuzul acestor ţări de a plăti în ruble livrările de gaze naturale. Ungaria primeşte anual 3,5 miliarde de metri cubi de gaze naturale via Bulgaria şi Serbia, şi încă un miliard de metri cubi via Austria.

Rusia a reluat ofensiva asupra zoneiHarkov

Ucraina a avertizat că trupele ruse încearcă să facă din nou din oraşul Harkov o linie a frontului, la mai multe săptămâni după ce trupele ruse au fost respinse de contraofensiva ucraineană.

Un consilier al Ministerului ucrainean de Interne a declarat că ruşii intenţionează să recaptureze poziţiile pierdute pentru a aduce din nou Harkovul în tirul artileriei. Harkov, al doilea oraş ca mărime din Ucraina, s-a confruntat cu bombardamente grele încă de la începutul invaziei, subliniază BBC. 

 Primarul oraşului Harkov, al doilea ca mărime din Ucraina, le-a spus rezidenţilor să petreacă foarte puţin timp în afara locuinţelor sau a adăposturilor şi să nu creadă informaţiile false menite să accentueze confuzia. "Dragi rezidenţi din Harkov, vă rog să aveţi grijă de voi, să staţi foarte puţin în afara locuinţelor sau a adăposturilor.