Canonizarea Sfântului Iachint a fost propusă de Mitropolia Munteniei şi Dobrogei și a fost prezentată Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române la data de 19 iunie 2008. Sfântul Sinod a decis canonizarea sa în ședința din 8 iulie 2008, iar proclamarea solemnă a sfințeniei sale a avut loc pe 26 octombrie 2008. În calendarul bisericesc, Sfântul Iachint de Vicina este reprezentat cu o cruce neagră, semnificându-i sfințenia, scrie crestinortodox.ro.

Sfântul Iachint de Vicina a fost ultimul mitropolit al Vicinei și primul mitropolit al Țării Românești. Înaintea lui Iachint, scaunul mitropolitan din Vicina fusese ocupat de personalități notabile al căror nume sunt cunoscute parțial: Teodor (1285), Luca (1303), Macarie (1340-1343) și Kiril (menționat în anii 1347-1348).

Conform cercetătorilor, vechea Vicina corespunde așezării Isaccea din județul Tulcea. Scaunul mitropolitan de la Vicina a fost înființat înainte de secolul al XIII-lea, sub jurisdicție bizantină. Nu se cunoaște data când Sfântul Iachint a părăsit scaunul mitropolitan de la Vicina. Totuși, în urma mai multor scrisori ale domnitorului Nicolae Alexandru Basarab către Patriarhia Ecumenică de la Constantinopol, în mai 1359, Iachint al Vicinei a fost recunoscut ca mitropolit al Țării Românești.

El a jucat un rol important în organizarea vieții bisericești din Țara Românească, contribuind la construirea de biserici, hirotonirea preoților și l-a adus pe Sfântul Nicodim de la Tismana pentru a implementa modelul monastic asemănător cu cel din Muntele Athos. De asemenea, a avut grijă de românii din Transilvania, trimițându-le misionari și hirotonindu-le slujitori religioși.

Sfântul Ierarh Iachint a trecut în veșnicie în anul 1372 și a fost înmormântat în apropierea bisericii mitropolitane de la Argeș.