Regula 40 din "constituţia" Mişcării Olimpice prevede acum că "toţi concurenţii, oficialii şi restul personalului echipei de la Jocuri se vor bucura de libertatea de exprimare, respectând valorile olimpice şi principiile fundamentale ale olimpismului, în conformitate cu liniile de acţiune stabilitate de Comisia Executivă a CIO".

Înaintea Jocurilor de la Tokyo, sportivilor le era interzisă orice exprimare sau manifestare a angajamentului social, sub ameninţarea cu sancţiuni.

La Olimpiada din Japonia au fost autorizate gesturi precum îngenuncherea înainte de începerea meciurilor de fotbal, în favoarea egalităţii rasiale.

Uşa care s-a deschis atunci pentru acest tip de acţiuni va fi acum reflectată oficial în Carta Olimpică, care a suferit şi alte modificări minore legate de drepturile omului.

În secţiunea referitoare la principiile fundamentale ale olimpismului s-a aprobat ca în Cartă să se prevadă că "olimpismul urmăreşte crearea unui mod de viaţă bazat pe bucuria efortului, valoarea educaţională a exemplului bun, responsabilitatea socială şi respectul pentru drepturile omului recunoscute la nivel internaţional şi principiile etice fundamentale şi universale în cadrul Mişcării Olimpice".

De asemenea, "practicarea sportului este un drept al omului. Fiecare persoană trebuie să aibă acces la practicarea sportului, fără niciun fel de discriminare, cu respectarea drepturilor omului recunoscute la nivel internaţional în domeniul Mişcării Olimpice. Spiritul olimpic necesită înţelegerea reciprocă înr-un spirit de prietenie, solidaritate şi fair-play".

Modificările au fost aprobate cu o abţinere şi votul favorabil al celorlalţi membri ai adunării generale, la care nu au participat cei doi membri ruşi, Elena Isinbaieva şi Şamil Tarpiscev.

Printre cei doisprezece absenţi se numără şi chilianul Neven Ilic, preşedintele Panam Sports, din cauza startului Jocurilor Panamericane de la Santiago de Chile, pe 20 octombrie, şi spaniolul Pau Gasol.