Uniunea Europeană pregătește cel mai recent pachet de sancțiuni, care ar trebui să includă un embargo petrolier asupra Rusiei din cauza invaziei Ucrainei.

Noutatea aici este schimbarea majoră de poziție a Germaniei, cel mai mare consumator de energie rusească, care este gata să renunțe la petrolul rusesc.

Astfel, în doar câteva zile, Moscova ar putea rămâne fără un aflux uriaș de bani, scrie The Guardian .

Pe măsură ce apar tot mai multe informații privind intențiile Rusiei din următoarea perioadă, Statele Unite avertizând că Moscova se pregătește să anexeze oficial Donețk și Luhansk, Europa încearcă să creeze o presiune economică din ce în ce mai mare asupra Rusiei.

”Potrivit datelor noastre, Rusia intenționează să organizeze, la mijlocul lunii mai, un referendum (în autoproclamatele republici Donețk și Luhansk n.r.) privind aderarea (la Rusia), a declarat luni Michael Carpenter, ambasadorul SUA la Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa.

Al șaselea pachet de sancțiuni, susținut de Berlin

Comisia Europeană urmează să propună un al șaselea pachet de sancțiuni în această săptămână. 

Kievul susține că Europa finanțează de fapt eforturile de război ale Kremlinului cu zeci, sute de milioane de euro în fiecare zi, importând energie rusească, care până acum a fost în mare parte scutită de sancțiunile internaționale.

”Acest pachet ar trebui să includă pași clari care ar permite blocarea veniturilor din resursele energetice”, a spus Volodimir Zelenski.

Germania a anunțat luni că este pregătită să trăiască fără petrol rusesc, potrivit ministrului Economiei, Robert Habeck: „Am reușit să ajungem într-o situație în care Germania poate suporta un embargo petrolier”, a spus oficialul german.

Cancelarul Olaf Scholz este sub presiune din ce în ce mai mare pentru a lua o poziție mai fermă.

Într-un interviu acordat televiziunii publice ZDF, Scholz a promis că sancțiunile nu vor fi ridicate până când președintele rus Vladimir Putin va semna un acord de pace cu Ucraina pe care Kievul îl va sprijini.

„Nu s-a gândit la întreaga sa operațiune în Ucraina”, a spus Scholz. „Nu a crezut că Ucraina va rezista atât de bine. Nu a crezut că îi vom sprijini să reziste atât de mult... Nu vom ridica sancțiunile decât dacă va ajunge la un acord cu Ucraina", a declarat cancelarul german.

Cancelarul german atrage atenția asupra unui alt pericol: criza alimentară, generată de blocarea accesului Ucrainei în porturile sale, ceea ce face ca cerealele să nu poată fi expediate către statele care aveau contracte semnate cu guvernul de la Kiev. 

„Acest război va avea consecințe, consecințe în întreaga lume”, a spus el duminică.

„În acest moment trebuie să ne preocupăm de faptul că există unii oameni care vor muri de foame, că există țări care nu își vor putea permite cereale pentru poporul lor și că toată această situație de război ar putea duce la o criză globală a foametei”, a mai adăugat șeful guvernului de la Berlin.

Scholz a respins criticile conform cărora la început a fost prea reticent să trimită arme grele în Ucraina. Germania a anunțat săptămâna trecută că va furniza Ucrainei tancuri antiaeriene Gepard.

A spune ”nu” petrolului rusesc va fi mult mai ușor decât a reduce dependența Europei de gazul natural rusesc, amintește The Guardian.

Moscova le-a cerut cumpărătorilor europeni să plătească gazul în ruble, ceea ce UE a refuzat până acum. Săptămâna trecută, Moscova a întrerupt aprovizionarea cu gaze către Polonia și Bulgaria, întrucât au refuzat plata în ruble.

Ungaria: sancțiunile ”ar compromite securitatea energetică a ţării”

Dar nu toate statele europene sunt dispuse să fie mai ferme în privința sancțiunilor pe energie, Austria și Italia fiind printre statele care caută să amâne o măsură de sancționare a Moscovei, în timp ce Slovacia se află și ea într-o poziție de dependență puternică față de gazul și petrolul rusesc.

Mai mult, guvernul de la Budapesta, așa cum era și de așteptat, a declarat prin vocea ministrului de externe că nu va sprijini sancțiunile UE ce vizează livrările de petrol şi gaze ruseşti, întrucât ”ar compromite securitatea energetică a ţării având în vedere că economia ungară nu poate funcţiona fără petrol rusesc”, a declarat Peter Szijjarto.

Szijjarto a spus că cele aproximativ 20.000 de tone de petrol rusesc care ajung zilnic în Ungaria prin conducta Druzhba înseamnă aproximativ 65% din necesarul de petrol al Ungariei şi nu există rute alternative de aprovizionare care să înlocuiască aceste livrări, scrie Agerpres.

Doi oficiali europeni au declarat luni pentru Reuters că executivul comunitar ar putea acorda Ungariei şi Slovaciei o excepţie de la embargoul privind achiziţiile de petrol din Rusia, având în vedere dependenţa crescută a celor două state membre de ţiţeiul rusesc.