Acest anunț vine în contextul legislației recent adoptate de cele 27 de țări membre ale Uniunii Europene, care reglementează sistemele de inteligență artificială (IA).

Reglementările europene interzic „utilizarea identificării biometrice la distanță în timp real în spații publice”, cu excepții pentru suspecții de anumite infracțiuni sau în caz de amenințare teroristă.

În decembrie, guvernul suedez a solicitat o anchetă privind extinderea utilizării camerelor de supraveghere, inclusiv pentru recunoașterea facială.

Suedia a dorit această anchetă, de o durată neobişnuit de scurtă de şase luni, pentru că ţara are nevoie să avanseze "considerabil" în utilizarea camerelor de supraveghere în lupta împotriva criminalităţii, a explicat ministrul justiţiei Gunnar Strommer într-o conferinţă de presă.

Concluziile acesteia au fost prezentate luni.

"Recunoaşterea facială în timp real în locuri publice ar trebui să fie autorizată pentru a combate criminalitatea în măsura în care reglementările UE cu privire la IA o permite", a declarat presei Kazimir Aberg, care a condus respectiva anchetă.

Textul european permite utilizarea acesteia pentru prevenirea unei ameninţări teroriste sau în scopul căutării ţintite a victimelor.

Aceasta poate fi utilizată, de asemenea, pentru a localiza suspecţi în cazuri de terorism, viol, atingere gravă adusă persoanelor, trafic de fiinţe umane etc.

Aberg consideră că această tehnologie ar trebui să fie permisă doar pentru infracţiuni care se pedepsesc cu cel puţin patru ani de închisoare şi după emiterea unei permisiuni din partea unei autorităţi judiciare.

Această tehnologie ar trebui să fie utilizată doar pentru acte specifice de anchetă şi nu ca măsură preventivă, a adăugat el.

Ministrul suedez a salutat această propunere, pe care a calificat-o drept una completă, şi a indicat că guvernul va preciza detaliile planului său, fără a oferi însă un calendar.