De sărbătoarea Înălţarea Domnului sunt legate o serie de tradiţi şi obiceiuri pe care creştinii ortodocşi le respectă cu sfinţenie.

În popor, sărbătoarea Înălţarea Domnului se mai numeşte şi Ispas, după numele ciobanului care a fost martor la evenimentul religios şi a stat ascuns după pietre, apoi a povestit cum s-a înălţat Mântuitorul Iisus Hristos la Cer.

Astfel, această sărbătoare marchează sfârşitul prezenţei fizice a Mântuitorului pe pământ şi deschide drumul pentru coborârea Duhului Sfânta în ziua Cincizecimii.

De această sărbătoare, creştinii se salută cu "Hristos s-a Înălţat" şi răspund cu "Adevărat s-a Înălţat". 

Unul dintre cele mai mari obiceiuri creştine este ca de sărbătoarea Înălţării Domnului, enoriaşii să meargă la biserică pentru a se ruga Tatălui Ceresc pentru sufletele celor adormiţi.

O altă tradiţie de sărbătoarea Înălţarea Domnului este vizitarea cimitirelor şi aprinderea lumânărilor la mormintele celor adormiţi dintr-un neam.

În unele zone ale ţării, de sărbătoarea Înălţarea Domnului, se practică obiceiul cocorului sau zburătorului. Copiii confecţionează păsări de hârtie numite cocţi şi le aruncă în aer, simbilizând înălţarea lui Iisus Hristos în Ceruri.

De asemenea, de sărbătoarea Înălţarea Domnului se dau de pomană ouă roşii, cozonac, pască şi alte bunătăţi ca în ziua de Paşte.