"Astăzi seară (marţi), după o lungă boală gravă, Mihail Sergheevici Gorbaciov a murit", a indicat Spitalul Clinic Central (TSKB), potrivit AFP și Agerpres.

Aflat la conducerea URSS încă din 1985, Mihail Gorbaciov a ocupat, între 1990 şi 1991, funcţia de preşedinte al Uniunii Sovietice, după care a fost nevoit în cele din urmă să demisioneze pe 25 decembrie 1991, ceea ce a dus la sfârşitul URSS.

Gorbaciov, care a primit Premiul Nobel pentru pace în 1990, a încheiat acorduri de reducere a armamentului cu SUA şi parteneriate cu statele occidentale pentru a îndepărta Cortina de Fier, care a divizat Europa după cel de-al doilea război mondial, şi a dus la reunificarea Germaniei, aminteşte Reuters.

Preşedintele american Joe Biden i-a adus un omagiu, numindu-l un "lider rar". Acţiunile sale au fost cele ale unui lider cu suficientă "imaginaţie pentru a vedea că un alt viitor este posibil şi curajul de a-şi risca întreaga carieră pentru a-l atinge. Rezultatul a fost o lume mai sigură şi mai multă libertate pentru milioane de persoane"."În calitate de lider al URSS, a colaborat cu preşedintele Ronald Reagan pentru a reduce arsenalele nucleare ale celor două ţări, spre marea uşurare a oamenilor din întreaga lume care se rugau pentru încetarea cursei înarmării nucleare. După zeci de ani de represiune politică brutală, el a adoptat reforme democratice", a spus Joe Biden într-un comunicat. Şi Fundaţia Reagan a deplâns pe Twitter pierderea politicianului rus,"care a fost cândva un oponent politic al lui Ronald Reagan şi care a sfârşit, în cele din urmă, prin a-i deveni un prieten".

Preşedintele rus Vladimir Putin şi-a exprimat "profundele condoleanţe" pentru moartea, marţi, a lui Mihail Gorbaciov, ultimul lider al Uniunii Sovietice, a declarat miercuri purtătorul de cuvânt al Kremlinului, informează AFP.

"Vladimir Putin îşi exprimă profundele condoleanţe în urma morţii lui Mihail Gorbaciov, urmând a trimite dimineaţă o telegramă de condoleanţe familiei şi rudelor" fostului lider, a afirmat Dmitri Peskov, citat de agenţia de presă TASS.

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, i-a adus un omagiu lui Mihail Gorbaciov salutând "un lider demn de încredere şi respectat". Ultimul lider al Uniunii Sovietice "a jucat un rol crucial în încheierea Războiului Rece şi în căderea Cortinei de Fier. El a deschis calea către o Europă liberă. Este o moştenire pe care nu o vom uita. RIP. Mihail Gorbaciov", a scris von der Leyen pe Twitter.

Secretarul general al ONU Antonio Guterres şi-a exprimat "profunda tristeţe" după moartea lui Mihail Gorbaciov, aducând un omagiu "unui om de stat unic, care a schimbat cursul istoriei"."A făcut mai mult decât oricine altcineva pentru a provoca în mod paşnic sfârşitul Războiului Rece", a adăugat Antonio Guterres într-un comunicat de presă, în care mai spune că "lumea a pierdut un mare lider mondial, dedicat multilateralismului şi apărător neobosit al păcii".

Premierul britanic Boris Johnson a salutat "curajul şi integritatea" ultimului lider al URSS, spunând că "angajamentul său neobosit" a fost un "exemplu" în contextul invaziei ruse din Ucraina."Sunt întristat să aflu de moartea lui Gorbaciov. Întotdeauna am admirat curajul şi integritatea de care a dat dovadă pentru a pune capăt Războiului Rece", a scris Boris Johnson pe Twitter."În momentul agresiunii lui (Vladimir) Putin în Ucraina, angajamentul său neobosit de a deschide societatea sovietică rămâne un exemplu pentru noi toţi".

Preşedintele francez Emmanuel Macron a adus miercuri un omagiu lui Mihail Gorbaciov, mulţumindu-i pentru "angajamentul său faţă de pacea în Europa". Macron a salutat într-o postare pe Twitter amintirea unui "om al păcii, ale cărui alegeri au deschis o cale către libertate pentru ruşi". Angajamentul său pentru pacea în Europa a schimbat istoria noastră comună".

Mihail Gorbaciov

Ajuns secretar general al Partidului Comunist Sovietic în 1985, la doar 54 de ani, el şi-a propus să revitalizeze sistemul prin introducerea unor libertăţi politice şi economice limitate, însă reformele au scăpat de sub control.

Pe 15 octombrie 1985 prezintă un plan de restructurare economică (perestroika).

Politica sa de "glasnost" - libertatea de exprimare - a permis critici până atunci de neconceput la adresa partidului şi a statului, dar i-a încurajat în acelaşi timp pe naţionalişti, care au început să facă presiuni pentru independenţă în republicile baltice Letonia, Lituania, Estonia, dar şi în alte părţi.

Când protestele în favoarea democraţiei au cuprins naţiunile din blocul sovietic al Europei de Est comuniste în 1989, Gorbaciov s-a abţinut să recurgă la forţă, spre deosebire de liderii anteriori ai Kremlinului, care trimiseseră tancuri pentru a zdrobi revolta din Ungaria, în 1956, şi cea din Cehoslovacia în 1968.

Aceste proteste au alimentat aspiraţiile pentru autonomie în cele 15 republici ale Uniunii Sovietice, care s-au dezintegrat în următorii doi ani într-o manieră haotică, iar Gorbaciov s-a luptat în zadar să prevină acel colaps.

Mulţi ruşi nu l-au iertat niciodată pe Mihail Gorbaciov pentru turbulenţele pe care le-au declanşat reformele sale, considerând că scăderea ulterioară a nivelului de trai a fost un preţ prea mare de plătit pentru democraţie.