"Dacă cineva ar fi întrebat, la început, ce mă aştept să văd acolo, aş fi răspuns cu totul altceva şi nu aş fi avut dreptate", a comentat David Barnes, biolog marin în cadrul British Arctic Survey, unul dintre co-autorii studiului publicat în jurnalul Current Biology, scrie Agerpres. 

La adâncimi mari sub calota glaciară antarctică, protejată de radiaţia solară, poate exista viaţă, însă biologii erau de părere că biodiversitatea ar fi redusă. Majoritatea ecosistemelor se ridică pe fundaţia organismelor capabile de fotosinteză, aşa cum sunt planetele sau algele, iar în întunericul abisal nu ar trebui să existe suficiente surse de hrană pentru a susţine o varietate mare de forme de viaţă.

Ce au făcut cercetătorii

Cercetătorii Gerhard Kuhn şi Raphael Gromig, de la Institutul Alfred Wegener, au folosit apă fierbinte pentru a trimite o sondă prin 200 de metri de gheaţă sub banchiza Ekström, în 2018. Ei au fost surprinşi de mostrele de nisip şi mâl pe care le-au adus la suprafaţă după ce sonda a coborât încă 100 de metri până a ajuns la platoul marin.

Banchizele acoperă aproximativ 1,6 milioane de kilometri pătraţi de ocean, iar ceea ce se află sub gheaţă ar putea fi cel mai puţin explorat habitat submarin de pe Terra.

Într-un mediu atât de întunecat şi aparent ostil vieţii, echipa a descoperit numeroase fragmente de organisme vii şi a trimis mostrele culese lui David Barnes, pentru a le analiza.

Sub microscop, biologii au observat că fragmentele din mostrele culese provin de la creaturi diferite. David Barnes a identificat 77 de specii diferite, cu mult mai multe decât s-ar fi aşteptat oricine să găsească. Biologul britanic recunoaşte că la un moment dat se întreba dacă nu cumva era victima unei farse. "Am examinat mai multe fragmente de organisme decât ar fi fost de aşteptat că ar putea proveni dintr-o singură sondare a platoului marin" în regiunea antarctică, a comentat el.

Speciile identificate

Numeroase dintre speciile identificate fac parte din clasa briozoarelor (nevertebrate mici, marine sau de apă dulce, care trăiesc fixate pe fundul apei sau pe obiecte din apă, alcătuind colonii cu aspect de muşchi), aşa cum sunt Melicerita obliqua sau Paralaeospira sicula, printre altele. "Descoperirea faptului că viaţa poate fi atât de abundentă chiar şi în astfel de condiţii extreme reprezintă o surpriză de proporţii şi ne aminteşte cât de unică şi specială este viaţa marină antarctică", a comentat Barnes pentru Live Science.

Faptul că sub banchiză există un ecosistem divers poate reprezenta o surpriză. Viaţa marină, în special organismele care trăiesc în colonii fixe şi care se hrănesc prin filtrarea apei din jur, aşa cum sunt briozoarele, bureţii şi meduzele, ar trebui, teoretic, să fie extrem de rare sub banchize. Aceste organisme se hrănesc cu alge, care la rândul lor au nevoie de lumina solară pentru a trăi şi despre care se crede că sunt nişte organisme mult prea delicate pentru a rezista la temperaturi de -2,2 grade Celsius.

Aceste nevertebrate se hrănesc însă cu microorganisme din clasa ciliatelor sau a dinoflagelatelor, ce sunt purtate sub banchiză de curenţii oceanici. "Surpriza este că suficient de multe din aceste microorganisme ajung acolo dedesubt", a mai comentat Barnes.

Ecosistemele nu sunt recente

Datarea cu carbon a fragmentelor de organisme descoperite arată că astfel de ecosisteme nu sunt deloc de factură recentă. "Deşi trăiesc la 3 - 9 kilometri distanţă de oceanul liber, sub banchiză, o astfel de oază de viaţă ar fi putut să aibă o existenţă continuă de 6.000 de ani", conform lui Gerhard Kuhn, coordonatorul echipei care a extras eşantionul de sub bachiză. Cele mai vechi resturi descoperite au aproximativ 5.800 de ani, dar biologii nu au datat deocamdată decât aproximativ 20 din sutele de fragmente descoperite.

"Ar putea fi cel mai netulburat habitat de pe Pământ", a declarat Barnes despre spaţiul dintre limita inferioară a banchizei şi platoul marin. Lipsa oricărei influenţe externe ar putea explica diversitatea speciilor din acest ecosistem. Sub gheaţă, aceste forme de viaţă nu sunt expuse la furtuni şi la alte pericole, a mai explicat biologul britanic.