Numirea unei persoane dintr-o țară din Europa de Est ar trimite un semnal puternic lui Vladimir Putin și speculează cu privire la cine va fi succesorul lui Jens Stoltenberg.

Deși al doilea mandat al actualului SG NATO se încheie în septembrie, succesorul său urmează să fie ales la sfârșitul lunii iunie.

Mulți diplomați, după cum relatează portalul de știri Politico, subliniază că este timpul ca o femeie să ajungă în această funcție și face referire la informațiile publicate de publicația franceză Les Echos, care a întocmit o listă cu numele celor mai probabili șase candidați care ar putea să-i succeadă lui Stoltenberg.

Pe listă se află fosta șefă a diplomației europene Federica Mogherini.

De asemenea, în cărți se mai află și fosta președintă a Croației, Kolinda Grabar-Kitarovic, vicepremierul belgian Sophie Wilmes, fostul premier britanic Theresa May, fostul președinte al Estoniei Kersti Kaljulaid și Jeanine Hennis-Plasschaert, politician și fost ministru olandez al apărării.

Ce se va mai discuta la Summitul extraordinar de joi

Jens Stoltenberg a reafirmat sprijinul Alianței pentru Ucraina și a făcut apel la Putin pentru a intra într-un dialog real.

SG NATO a spus că Alianța va lua joi o serie de măsuri de adaptare în Flancul Estic. Mai concret, șeful Alianței a anticipat crearea a 4 noi Grupuri de luptă NATO în  România, Bulgaria, Ungaria şi Slovacia.

"Liderii din NATO se vor reuni mâine, la Bruxelles, într-un moment pivotal pentru securitatea noastră. (...) Invazia brutală a preşedintelui Putin în Ucraina duce la moarte şi distrugeri în fiecare zi. Aliaţii sunt uniţi în ce privește sprijinul pentru poporul curajos al Ucrainei şi împotriva cruzimii Kremlinului. Putin trebuie să oprească acest război, să permită transferul asistenţei umanitare şi evacuarea în siguranţă a civililor. Şi trebuie să se implice în diplomaţie reală", a declarat Jens Stoltenberg.

"La summitul de mâine, vom lua decizii suplimentare. Mă aştept ca liderii să consolideze poziţia NATO în toate domeniile, prin suplimentări majore de forţe în partea de est a Alianţei, la nivel terestru, aerian şi maritim. Primul pas îl reprezintă mobilizarea a patru noi grupuri de luptă NATO, în Bulgaria, Ungaria, România şi Slovacia. Alături de forţele existente în ţările baltice şi în Polonia, acest lucru înseamnă că vom avea opt grupuri de luptă multinaţionale pe flancul estic, de la Marea Baltică la Marea Neagră", a mai declarat Stoltenberg.